Costul ascuns al aplicațiilor „gratuite”. Cum le plătești și ce profit anual generezi, de fapt

Urmărește A1 pe Discover

Chiar dacă aplicațiile gratuite par inofensive, acestea au un cost ascuns important, susțin experții. Prin accesarea lor, utilizatorii plătesc fără să își dea seama.

Mai mult, folosirea acestor aplicații generează un profit anual semnificativ, scrie Empire Stats.

Meta are numeroase platforme gratuite, folosite de miliarde de oameni, precum Facebook și Instagram.

Dar e una dintre cele mai profitabile companii din istorie, cu încasări de 200 de miliarde de dolari doar în anul 2025.

Costul ascuns al aplicațiilor „gratuite”

Puțini utilizatori știu care e costul ascuns al aplicațiilor „gratuite”. În cele mai multe situații, descarci aplicațiile în câteva secunde, sari peste ecranul de plată și începi să le folosești imediat.

În realitate, însă, aplicațiile gratuite nu sunt cu adevărat gratuite. În spate, ele generează profit în moduri mai greu de observat și de cuantificat. Pe termen lung, pot deveni mai costisitoare decât o plată unică sau un abonament. Costul ascuns al acestor aplicații se plătește prin date personale, timp pierdut, atenție fragmentată, consum de baterie și efecte comportamentale care se acumulează în timp.

În cele mai multe situații, costul ascuns presupune acumularea datelor. Dar, potrivit experților, aceasta e doar o parte din problemă.

În realitate, costurile includ colectarea și valorificarea datelor personale, timpul pierdut din cauza reclamelor și a elementelor de interfață concepute pentru monetizare, captarea atenției prin notificări și mecanisme de interacțiune, precum și impactul asupra performanței dispozitivului.

Citește și: Secretul ascuns de Apple în ceasul de pe iPhone. Ce detaliu au descoperit utilizatorii

Spre deosebire de aplicațiile plătite, cele gratuite trebuie să genereze venit după instalare, iar acea valoare vine aproape întotdeauna de la utilizator.

Pentru a înțelege mai bine acest mecanism, trebuie privite modelele de business din spate. Majoritatea aplicațiilor gratuite se bazează pe publicitate personalizată, unde comportamentul utilizatorului e urmărit pentru a afișa reclame relevante.

Cu cât petreci mai mult timp într-o anumită aplicație, cu atât vezi mai multe reclame și generezi mai multe date. Alte aplicații generează profit prin intermediere de date, adică strângerea și transmiterea informațiilor către terți. Există și optimizarea comportamentală, pentru a crește timpul petrecut pe aplicație. Funcții precum scroll infinit și notificările constante au fost create pentru a convinge utilizatorii să deschidă din nou sau să nu închidă aplicația.

Mai mult, unele dintre aceste aplicații oferă și funcții premium sub formă de abonament. Astfel, limitează unele dintre cele mai importante funcționalități.

Ce sumă anuală poate genera un singur utilizator pe aplicațiile „gratuite”

Datele colectate pot include locația, identificatori ai dispozitivului, tipare de utilizare, liste de contacte, comportament de navigare și chiar indicii despre intențiile de cumpărare. Fiecare element pare nesemnificativ separat. Dar aceste date, adunate la scară largă, devin extrem de valoroase.

În industria tech, se estimează că un singur utilizator poate genera între 20 și 60 de dolari pe an din publicitate și date. Pe parcursul unui deceniu, suma poate depăși cu ușurință câteva sute de dolari, fără ca utilizatorul să fie pe deplin conștient de acest schimb.

Citește și: Elon Musk vrea să „învie” o aplicație celebră acum 10 ani. Ce platformă ar putea reveni pe piață

Un alt cost important este timpul. Aplicațiile gratuite introduc frecvent întreruperi pe care cele plătite le elimină, precum reclame sau interfețe aglomerate. Chiar și câteva minute pierdute zilnic se adună. De exemplu, dacă folosești 5 aplicații gratuite și pierzi în medie 2 minute în fiecare din cauza acestor elemente, ajungi la aproximativ 10 minute pe zi. Asta înseamnă în jur de 60 de ore pe an și 600 de ore în zece ani.

Pe lângă timp și date, există și costul atenției. Aplicațiile gratuite sunt optimizate pentru a capta atenția și pentru a o menține. Notificările, alertele și fluxurile infinite de conținut sunt concepute să te readucă în aplicație constant. Fiecare întrerupere are un cost cognitiv, chiar dacă durează doar câteva secunde. În timp, acest lucru duce la scăderea capacității de concentrare, creșterea stresului și dezvoltarea unor obiceiuri de verificare compulsivă.