O descoperire recentă a oamenilor de știință ar putea rescrie modul în care înțelegem creierul. O creatură marină aparent simplă, ariciul de mare mov (Paracentrotus lividus), funcționează ca și cum întregul său corp ar fi un creier, potrivit ecoticias.com.
Cu alte cuvinte, nu are un creier central, însă fiecare parte a corpului contribuie la procesarea informației, asemenea unei „minți distribuite”.
Cercetarea a fost realizată de o echipă internațională condusă de Stazione Zoologica Anton Dohrn din Italia și Museum fur Naturkunde din Berlin, potrivit sursei citate mai sus.
Folosind o tehnologie avansată, numită secvențiere ARN la nivel de nucleu individual, cercetătorii au analizat fiecare tip de celulă din aricii de mare tineri, imediat după metamorfoză. Rezultatele au fost spectaculoase.
În locul unei rețele nervoase simple, difuze, așa cum erau descrise până acum echinodermele, oamenii de știință au descoperit un sistem nervos integrat, cu o organizare genetică foarte asemănătoare cu cea a creierelor vertebratelor, inclusiv al omului, potrivit ecoticias.com.
Analiza a dus la crearea unui adevărat atlas celular al organismului. Cercetătorii au identificat: opt grupuri majore de tipuri celulare, 29 de familii distincte de neuroni, 15 tipuri diferite de celule fotoreceptoare. De asemenea, multe dintre aceste celule folosesc aceleași familii de gene implicate în funcționarea creierului și a retinei la vertebrate.
„Animalele fără un sistem nervos central convențional pot dezvolta, totuși, o organizare de tip creier”, a explicat Jack Ullrich Luter, unul dintre autorii studiului.
Un corp care e aproape în întregime „cap”
Una dintre cele mai surprinzătoare concluzii ține de organizarea corpului. Aproape întreaga suprafață a corpului funcționează după un program genetic specific capului. Ariciul de mare este aproape în întregime un „cap” învelit într-o cochilie, fără o delimitare clară a trunchiului.
Deși nu are ochi, ariciul de mare nu este orb. Cercetătorii au descoperit celule sensibile la lumină distribuite pe întreaga suprafață a corpului. Acestea produc opsine - aceleași proteine care permit vederea la vertebrate.
Un tip nou de celule combină melanopsina cu o opsină de tip Go, sugerând o capacitate avansată de detectare și procesare a luminii. Mai mult, părți întinse ale sistemului nervos reacționează direct la lumină. Astfel, ariciul își poate construi o imagine rudimentară a mediului înconjurător, folosindu-și întreaga piele, mai transmite sursa citată mai sus.
Ariciul de mare mov este o specie comună în Marea Mediterană și în nord-estul Oceanului Atlantic.
El se hrănește cu alge și ierburi marine și joacă un rol esențial în ecosistemele de coastă. Populațiile sale pot deveni atât de numeroase încât transformă recifele bogate în adevărate „deşerturi” subacvatice, lipsite de vegetație.
În același timp, este o delicatesă culinară în multe țări mediteraneene, fiind intens pescuit.
Este această creatură inteligentă?
Deși descoperirea este spectaculoasă, oamenii de știință sunt prudenți. Faptul că ariciul de mare are o organizare similară unui creier nu înseamnă că este inteligent în sens uman sau că are conștiință.
Cu toate acestea, studiul arată clar că împărțirea simplă între organisme „cu creier” și „fără creier” este mult prea limitată.
Rezultatele acestei descoperiri nu sunt importante doar pentru teorie, ci și pentru practică.
Înțelegerea unui sistem nervos atât de complex ar putea ajuta cercetătorii să studieze mai bine comportamentul aricilor de mare, reacțiile lor la stres, poluare și schimbări climatice.
Aceste informații ar putea contribui la prezicerea momentelor în care ecosistemele marine se pot transforma drastic, precum trecerea de la recife bogate la zone sterile, potrivit ecoticias.com.
Descoperirea sugerează că inteligența și procesarea informației pot apărea în forme complet diferite de cele cu care suntem obișnuiți.
Această perspectivă schimbă modul în care privim viața marină și ne amintește că natura este mult mai complexă decât pare la prima vedere.
În ce stare a fost returnat Coiful de la Coțofenești. Cum pot vedea românii ce daune a suferit în urma furtului...
