Urmărește A1 pe DiscoverDeși sunt servite castroane pline de hrană de către stăpânii lor, multe pisici preferă să nu termine mâncarea, chiar dacă încă mai le e foame.
Pentru a afla ce stă la baza acestui comportament, experți din Japonia au studiat obiceiurile de hrană ale felinelor în laborator, scrie Gizmodo.
Potrivit rezultatelor, cu cât pisicile primeau mai mult din aceeași mâncare uscată, zile la rând, cu atât mâncau mai puțin.
Dar atunci când a fost introdusă altă hrană sau alte mirosuri, apetitul lor a crescut.
De ce nu își termină pisicile masa, chiar dacă încă le e foame
Rezultatele studiului indică faptul că senzația de sațietate nu e singurul motiv pentru care pisicile se opresc din mâncat, spun cercetătorii.
„Acest lucru sugerează că simțul olfactiv și o obișnuire zilnică joacă un rol important în motivația alimentară la pisici,” a declarat autorul principal al studiului, Masao Miyazaki, profesor de medicină veterinară la Universitatea Iwate.
Multe pisici, atunci când le e servită masa, nu vor termina toată hrana din castron. Uneori, pisica va mânca restul pe parcursul zilei. Alteori, pare să ceară stăpânului să mai adauge mâncare, deși castronul e aproape plin.
Este un comportament pe care chiar și unii dintre cercetători l-au observat la propriile animale.
„Am 5 câini acasă și ei tind să-și mănânce hrana foarte repede. În schimb, când hrănesc pisicile folosite în cercetarea noastră, ele mănâncă încet și adesea lasă mâncare în urmă,” susține Miyazaki. „La un moment dat, am devenit foarte curios în legătură cu această diferență, ceea ce m-a determinat să încep această cercetare.”
La oameni se știe că expunerea repetată la același tip de mâncare poate reduce percepția asupra gustului și, implicit, dorința de a continua să mănânci. Astfel, cercetătorii au vrut să testeze dacă un fenomen similar apare și la pisici.
Au selectat 12 pisici pentru diverse experimente de hrănire. Acestea au primit 6 tipuri diferite de hrană uscată disponibile comercial (A până la F) pentru a stabili un nivel de bază al consumului și preferințelor. Hrana F a fost, de departe, preferata pisicilor.
Citește și: Secretul tratării cancerului ar putea fi ascuns în pisici. Cum ar putea ajuta felinele la combaterea bolii
În prima serie de experimente, pisicile au primit porții de mâncare în 6 etape, pe parcursul a 2 ore. În 2 dintre teste au primit aceeași hrană (A și F), iar în a 3-a au primit un tip diferit la fiecare etapă.
În condițiile în care au primit aceeași hrană, pisicile au mâncat din ce în ce mai puțin în timp, chiar și în cazul hranei preferate F. Totuși, au consumat mai mult în total atunci când au primit o „masă” formată din mai multe tipuri diferite de hrană.
Într-un alt experiment, pisicile au primit același tip de hrană în 5 etape, iar în a 6-a o hrană diferită. Ca și înainte, consumul a scăzut treptat pentru hrana repetată. Însă la a 6-a etapă, când au primit ceva nou, cantitatea consumată a crescut din nou, chiar dacă noua hrană era inițial mai puțin preferată.
Alte experimente au arătat că pisicile mănâncă mai puțin atunci când sunt expuse constant la mirosul aceleiași hrane între mese, în timp ce un miros diferit asociat cu aceeași hrană poate crește consumul.
„Cercetarea noastră de bază sugerează că mirosul e un factor important în apetitul pisicilor,” susține Miyazaki. Rezultatele echipei au fost publicate în revista Physiology & Behavior.
Simțul olfactiv influențează apetitul pisicilor
Studiul se bazează pe un eșantion mic de pisici care nu erau sterilizate, astfel că sunt necesare mai multe cercetări pentru confirmarea rezultatelor. De asemenea, e posibil ca și alți factori să influențeze apetitul pisicilor. De exemplu, unii susțin că pisicile mănâncă mai puțin din castroane care le ating constant mustățile, deși studiile nu au confirmat clar această ipoteză.
Citește și: Pisicile schimbă creierul stăpânilor, susțin experții. Ce efect au micile feline
Totuși, dacă aceste concluzii vor fi confirmate în timp, ele ar putea fi utile pentru pisici și stăpânii lor.
„În viitor, modificarea stimulilor olfactivi ar putea ajuta la hrănirea pisicilor cu apetit scăzut, cum ar fi cele bătrâne sau bolnave, și ar putea fi utilă și în dezvoltarea hranei pentru animale. De exemplu, ar putea fi util să schimbi mirosul mâncării prin adăugarea unor suplimente,” susține Miyazaki. În schimb, menținerea aceleiași diete ar putea ajuta pisicile obeze să slăbească mai ușor.
Echipa intenționează să aprofundeze mecanismele senzoriale și cerebrale care influențează comportamentul alimentar al pisicilor.
