Urmărește A1 pe DiscoverMarte ar fi putut găzdui viață cu mult înaintea Pământului, crusta solidă a Planetei Roșii formându-se „extrem de rapid” după nașterea sistemului solar, potrivit unui studiu publicat miercuri.
Pentru existenţa apei în formă lichidă pe Planeta Roşie era necesar ca aceasta să deţină o suprafaţă solidă şi o crustă.
„Rezultatele noastre indică faptul că Marte ar fi putut avea oceane şi potenţial viaţă cu mult înaintea Pământului", a declarat pentru AFP Martin Bizzarro de la Muzeul de Istorie Naturala din Copenhaga, Danemarca, unul dintre autorii cercetării publicată în jurnalul Nature.
Un meteorit marţian, NWA 7034, descoperit în deşertul Sahara şi supranumit „Black Beauty", a fost cel care a ajutat la ridicarea unui colţ al vălului de mister care înconjoară prima etapă din existenţa planetei Marte.
Şapte granule preţioase de zirconiu, un mineral robust care supravieţuieşte unor procese geologice diverse, au fost extrase dintr-un eşantion minuscul al acestui meteorit şi au fost apoi analizate de o echipă de cercetători care au datat cristalizarea acestora.
„Am reuşit să concluzionăm că (etapa de) cristalizare a suprafeţei planetei Marte a fost extrem de rapidă: la doar 20 de milioane de ani după formarea sistemului solar - care a avut loc acum 4.567 miliarde de ani - Marte avea o crustă solidă, cu potenţial de a găzdui oceane şi eventual şi viaţă", a explicat Martin Bizzarro.
Aceste rezultate contrastează cu modelele actuale conform cărora procesul de solidificare a planetei ar fi durat până la 100 de milioane de ani, conform cercetătorului. „Aceste noi date extind foarte mult fereastra de timp în care viaţa ar fi putut exista pe Marte", a adăugat el
Oamenii de ştiinţă subliniază că au descoperit cele mai vechi fragmente marţiene de zirconiu, care sunt de „aproximativ 100 de milioane de ani mai în vârstă decât cel mai vechi zirconiu terestru" (4.370 de miliarde de ani).
Descoperirea din 2011 a lui „Black Beauty", cu o greutate iniţială de 319,8 grame, a stârnit un mare interes în lumea ştiinţei. Un gram s-a vândut cu 10.000 de euro, a indicat Martin Bizzarro.
Muzeul de Istorie Naturală din Copenhaga a achiziţionat 44 de grame, prin diverse mijloace de susţinere. Ulterior, cinci grame au fost zdrobite, din acestea fiind extrase cele şapte fragmente care au ajutat la realizarea acestui studiu.
