Experții au „înviat” o genă de 20 de milioane de ani pentru a combate o boală comună, dureroase, numită gută.
Pentru a găsi o soluție, experții s-au întors în timp peste 20 de milioane de ani, scrie Science Alert.
Ei vor să readucă la viață o genă care ar putea trata guta și afecțiuni similare.
Experimentul ar putea ajuta milioane de persoane din întreaga lume.
Experții au „înviat” o genă de 20 de milioane de ani pentru a combate o boală comună
Experții au „înviat” o genă de 20 de milioane de ani pentru a combate guta și afecțiuni similare. Atunci când există prea mult acid uric în sânge, acesta formează cristale în articulații și rinichi. În urma acestui proces pot să apară guta și alte probleme. Inclusiv boli renale și afecțiuni la niveul ficatului. Această problemă e cunoscută sub numele de hiperuricemie.
O genă numită uricază ar putea ajuta, prin producerea unei enzime care reduce nivelurile de acid uric. Din păcate, strămoșii noștri umani au pierdut această genă acum milioane de ani.
Citește și: Femeile care au evoluat să poată respira mai mult sub apă. De ce sunt atât de diferite femeile Haenyeo
Biologii Lais Balico și Eric Gaucher de la Georgia State University din SUA au vrut să „învie” această genă.
„Fără uricază, oamenii rămân vulnerabili,” spune Gaucher. „Am vrut să vedem ce s-ar întâmpla dacă am reactiva această genă defectă.”
Evoluția a dus la dezvoltarea genei uricază din mai multe linii de primate acum aproximativ 20–29 de milioane de ani. Se crede că, la acea vreme, acidul uric suplimentar era benefic pentru transformarea zahărului din fructe în grăsime, pentru a supraviețui perioadelor de foamete. Dar, treptat, gena a dispărut.
Asta însemna că prezența uricazei era mai avantajoasă, deoarece limita acidul uric. Dar acum, când perioadele lungi fără hrană nu mai sunt o problemă majoră, acidul uric dăunează mai degrabă decât ajută organismul. Acum, experții au „înviat” gena de 20 de milioane de ani.
Gena a fost readusă la viață cu tehnologia CRISPR
Gaucher și Balico au folosit tehnica de editare genetică CRISPR pentru a reconstrui versiunea antică a genei uricază. Aceasta e bazată pe versiunile funcționale încă active la alte mamifere și pe modele computerizate despre cum ar fi putut evolua gena de-a lungul timpului.
Ei și-au testat apoi noua genă pe celule umane hepatice modificate în laborator. Acestea au produs cu succes uricază. Procesul a redus nivelurile de acid uric și depozitele de grăsime cauzate de zahărul din fructe. Rezultate la fel de bune au fost observate și în structuri hepatice 3D mai complexe.
„Prin reactivarea uricazei în celulele hepatice umane, am redus acidul uric și am împiedicat celulele să transforme excesul de fructoză în trigliceride. Adică grăsimile care se acumulează în ficat,” spune Gaucher.
Acest lucru trebuie încă demonstrat la animale. Dar faptul că enzima uricază s-a regăsit în compartimente celulare mici numite peroxisomi în teste este promițător, spun cercetătorii. Înseamnă că uricaza ajunge în zonele corecte ale celulei.
Beneficiile potențiale ale unui astfel de tratament merg mult dincolo de gută. Nivelurile ridicate de acid uric au fost, de asemenea, asociate cu diverse boli cardiovasculare și hipertensiune, precum și cu pietre la rinichi.
Luna Sângerie, fotografiată din toate unghiurile lumii. În câteva zile urmează și o eclipsă parțială de Soare... Un arheolog susține că a găsit în sfârșit Atlantida. Unde s-ar afla orașul pierdut...
