Locuitorii unui bloc din Bavaria au chemat Poliția după ce, nopți la rând, au fost deranjați de soneria de la interfon.
Citește și: Farsa din ziua nunții i-a adus reproșuri în online. Ce a putut să-i facă un mire miresei lui | Video
Cine s-a dovedit a fi vinovatul pentru deranjarea locatarilor dintr-un bloc
Inițial, locatarii unui bloc au pus totul pe seama unor copii din vecinătate, însă, odată ce farsa s-a prelungit, aceștia au cerut ajutorul autorităților.
La început, au bănuit că era vorba de aşa-numitul „klingelstreich” (farsa cu soneria), o distracţie uneori populară printre tinerii germani, care implică de obicei copii sau tineri care sună la sonerie şi apoi fug.
Dar când sunetul a continuat chiar şi după sosirea a doi poliţişti, în ciuda faptului că nu era nimeni la uşă, iar detectorul de mişcare nu se activase, o privire mai atentă asupra plăcii metalice a soneriei a revelat prezenţa unui melc - mai precis, un limax (melc fără cochilie), conform news.ro.
Melcul se târa în sus şi în jos pe placa cu soneriile, provocând haos în clădire şi ridicându-i din paturi pe locuitorii furioşi mult după miezul nopţii, când nu puteau dormi din cauza zgomotului.
„Ne culcasem, nu obişnuim să răspundem la uşă după ora 22:00, aşa că, atunci când a sunat soneria, am încercat să o ignorăm. Ne-am gândit că ar putea fi copiii din casa abandonată de peste drum”, a povestit Lisa, 30 de ani, vânzătoare într-un magazin.
„Dar apoi m-a sunat cumnata mea, care locuieşte la etaj, şi m-a întrebat dacă soneria noastră sună, deoarece a ei nu se opreşte. A continuat să sune chiar şi în timp ce vorbeam la telefon şi asta în ciuda faptului că nu se vedea nimeni la uşă. Am devenit foarte neliniştiţi. Atunci am decis să chemăm Poliţia”, a relatat femeia.
Locuitorii şi Poliţia au descoperit împreună melcul care traversa panoul de la intrare.
„Se putea vedea chiar şi urma de mucus pe care o lăsase în timp ce se târa peste senzori”, a spus Lisa.
Un purtător de cuvânt al Poliţiei din Schwabach, Bavaria (land din sudul Germaniei), a declarat că gasteropodul „a fost adus la dimensiunea realităţii, i s-au explicat limitele teritoriului său şi a fost plasat pe o porţiune de iarbă din apropiere”.
