Experții au determinat că forma creierului ar putea prezice demența, pe măsură ce acest organ se schimbă de-a lungul vieții.
Potrivit experților, cel mai bun mod de a înțelege modul în care îmbătrânește creierul nu e prin studierea părților individuale. Ci prin analizarea structurii în total, scrie Daily Mail.
Un alt factor important e modul în care interacționează diferite zone ale creierului.
Aceste detalii au oferit experților oportunitatea de a determina un tipar care ar putea indica prezența demenței.
Forma creierului ar putea prezice demența, susțin experții
Într-un studiu amplu, cercetătorii au folosit imagini cerebrale pentru a măsura modificările de formă ale creierului. Ei au descoperit că, pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, creierul nu se micșorează uniform. Ci își schimbă forma în moduri specifice. Ca urmare, susțin că forma creierului ar putea prezice demența.
Partea inferioară a creierului, care e responsabilă pentru funcții esențiale precum respirația și bătăile inimii, și părțile frontale, implicate în anumite funcții cognitive, tind să se extindă spre exterior.
Citește și: Pisicile schimbă creierul stăpânilor, susțin experții. Ce efect au micile feline
În schimb, părțile superioare, esențiale pentru limbaj, și părțile posterioare, implicate în procesarea vizuală și controlul motor, tind să se comprime spre interior.
De asemenea, distanța dintre zonele corespunzătoare din emisfera stângă și cea dreaptă ale creierului, în special în partea frontală, crește odată cu vârsta.
Această distanțare fizică a emisferelor este un indicator puternic al scăderii comunicării și coordonării între cele două părți ale creierului. Când legătura dintre emisfere e slăbită, rețeaua cerebrală devine mai puțin eficientă.
Aceste modificări specifice de formă au fost confirmate în mai multe grupuri de participanți. Acestea au fost direct legate de performanțe cognitive mai slabe. Precum scăderea raționamentului, ceea ce reprezintă un semn fizic clar al deteriorării cognitive. Ca urmare, experții susțin că forma creierului ar putea prezice demența.
Pe măsură ce populația din țările bestice îmbătrânește, rata cazurilor de demență este estimată să crească dramatic. Adică de la aproximativ 7 milioane în prezent în SUA, de exemplu, la aproape 13 milioane până în 2060.
Creierul se micșorează cu vârsta
Un aspect normal al îmbătrânirii este micșorarea treptată a creierului. În medie, creierul se micșorează cu aproximativ 0,2% pe an după vârsta de 60 de ani. Până la 80 de ani, volumul său poate fi cu 10–15% mai mic decât la 30 de ani.
„Majoritatea studiilor despre îmbătrânirea creierului se concentrează pe cât țesut se pierde în diferite regiuni,” a declarat dr. Niels Janssen, autorul principal al studiului și profesor la Universidad de La Laguna din Tenerife. „Noi am descoperit că forma generală a creierului se modifică într-un mod sistematic. Iar aceste modificări sunt strâns legate de apariția tulburărilor cognitive.”
Experții au pornit de la un set uriaș de date, peste 2.600 de scanări cerebrale ale unor adulți cu vârste între 30 și 97 de ani, dintre care unii sufereau de demență. Au folosit un prim set de scanări ca grup principal de testare și un al doilea, complet independent, pentru verificarea rezultatelor.
Citește și: Testul de 3 minute care detectează Alzheimer cu ani înainte să apară simptomele. Cum funcționează
Rezultatele au arătat că îmbătrânirea nu înseamnă doar o reducere a volumului cerebral, ci și o remodelare specifică și dramatică.
Problemele de memorie au fost asociate cu expansiunea în lobii temporali, cunoscuți drept „centrele memoriei”. Una dintre descoperirile cele mai remarcabile vizează cortexul entorhinal. Aceasta e o regiune vitală pentru memorie, situată în lobul temporal medial.
Cercetarea sugerează că remodelarea legată de vârstă poate comprimă fizic această regiune fragilă împotriva bazei craniului.
Deoarece această zonă este și locul în care se acumulează proteina toxică tau, care e asociată cu boala Alzheimer, echipa a propus că forțele mecanice și gravitaționale ar putea fi un motiv necunoscut anterior pentru vulnerabilitatea sa extremă.
Premiul Nobel pentru Medicină în 2025 a fost câștigat de Mary E. Brunkow, Fred Ramsdell și Shimon Sakaguchi. Ce au desco... Incident surprinzător la un priveghi. Tânărul care trebuia îngropat a intat pe ușă: „Sunt viu”...
