Urmărește A1 pe DiscoverÎn SUA, în mai multe parcuri naționale, au fost descoperite urmele unor copaci fosilizați, care stăteau pe verticală în mai multe straturi de rocă.
Descoperirea a reaprins o dezbatere legată de Marele Potop descris în Biblie și dacă acesta chiar a avut loc, scrie Daily Mail.
Aceste fosile sunt formațiuni de trunchiuri de copaci antici, care se extind pe verticală în mai multe straturi de sedimente.
Unele dintre aceste straturi s-au format la o diferență de câteva milioane de ani.
Fosilele misterioase care ar confirma o poveste faimoasă din Biblie
Exemple importante ale acestor fosile misterioase au fost descoperite în Parcul Național Yellowstone, Parcul Național Theodore Roosevelt, Parcul de Stat Ginkgo Petrified Forest, câmpurile carbonifere din estul SUA care se întind prin Tennessee, Kentucky și Pennsylvania, precum și la Monumentul Național Florissant Fossil Beds.
„Un copac mort nu rămâne în poziție verticală milioane de ani așteptând ca sedimentele să se acumuleze încet în jurul lui. Putrezește. Se prăbușește,” au scris experții Noah's Ark Scans, un grup care caută dovezi ale arcei biblice. „Acești copaci par să fi fost îngropați rapid de fluxuri masive de sedimente înainte să poată să se descompună.”
Susținătorii teoriei potopului biblic cred că descoperirea pe scară largă a acestor copaci fosilizați vertical ar putea indica un eveniment catastrofal brusc, capabil să îngroape rapid păduri întregi sub fluxuri uriașe de sedimente, similar cu potopul descris în Cartea Genezei.
Potrivit Bibliei, Dumnezeu i-a poruncit lui Noe să construiască o arcă înainte de a dezlănțui un potop care a acoperit Pământul. Acesta a distrus aproape toată viața, cu excepția lui Noe, a familiei sale și a animalelor adăpostite la bordul uriașei nave.
Relatarea biblică spune că a plouat timp de 40 de zile și 40 de nopți, în timp ce „izvoarele adâncului” de sub pământ au erupt, acoperind în cele din urmă chiar și cei mai înalți munți, înainte ca apele să se retragă ulterior.
Totuși, geologii și paleontologiinu consideră fosilele polistratificate drept dovezi ale unui potop global sau ale veridicității relatării biblice din Geneza.
Experții susțin că aceste fosile se pot forma prin evenimente locale de îngropare rapidă care au loc repetat pe perioade geologice foarte lungi, inclusiv erupții vulcanice, inundații ale râurilor, alunecări de noroi și deplasări de sedimente în medii mlăștinoase.
Citește și: Dieta inspirată de Biblie. Ce alimente au devenit virale pe Internet
Mulți cercetători indică erupția Muntelui St. Helens din 1980 ca exemplu modern al modului în care copacii pot fi îngropați rapid în poziție verticală în sedimente în timpul unor evenimente naturale catastrofale, fără a necesita un potop mondial.
Cu toate acestea, cercetătorii de la Noah's Ark Scans sunt convinși că aceste fosile reprezintă o dovadă a potopului.
„Înregistrarea fosilă seamănă mult mai mult cu lumea catastrofală descrisă în Geneza decât cu cronologia evolutivă lentă care ne-a fost prezentată,” susțin aceștia.
Alții au respins teoria biblică, spunând că fosilele nu reprezintă dovezi ale unui potop biblic, ci rezultatul unor dezastre naturale repetate.
Fosilele pot oferi dovezi despre evenimente castratofale
Cu toate acestea, chiar și unii geologi au recunoscut că fosilele polistratificate indică perioade de sedimentare extrem de rapidă.
Derek Ager, profesor de geologie la University College of Swansea, a susținut că acești copaci fosilizați vertical nu ar fi putut rămâne în picioare pe perioadele uriașe de timp asociate în mod tradițional acumulării lente de sedimente.
În scrierile sale, Ager a remarcat că, dacă sedimentele s-ar fi acumulat constant și gradual, ar fi fost nevoie de aproximativ 328.000 de ani pentru a îngropa complet un copac de 10 metri înălțime. dee pe care a descris-o drept „ridicolă”, deoarece copacul s-ar fi descompus cu mult înainte ca îngroparea să fie finalizată.
În schimb, Ager a concluzionat că dovezile sugerează că sedimentarea a fost „uneori într-adevăr foarte rapidă”, chiar dacă straturile de rocă din jur par uniforme și continue.
Deși Ager nu susținea creaționismul biblic, adepții teoriei Marelui Potop îi citează frecvent comentariile ca dovadă că cel puțin unele formațiuni geologice s-ar fi format mult mai rapid decât se crede în mod tradițional.
Creaționiștii susțin de mult timp că fosilele polistratificate sunt dificil de reconciliat cu procesele geologice lente, deoarece multe dintre trunchiuri traversează mai multe straturi de rocă, dar rămân în mare parte intacte.
Criticii acestei teorii argumentează însă că straturile de sedimente se pot acumula rapid în timpul unor evenimente locale, păstrând totodată ideea unui Pământ foarte vechi.
Misterul Stonehenge ar fi fost elucidat după 5.000 de ani. Cum ar fi ajutat o competiție la ridicarea celebrului monumen...
