Ignatul, păstrat cu sfințenie la români. Tradiţii şi superstiţii

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește A1 pe Discover

Astăzi este mare sărbătoare. Biserica ortodoxă îl cinsteşte pe Sfântul Ignatie Teoforul. În calendarul popular, însă, este ziua în care are loc ritualul de sacrificare al porcilor sau Ignatul, aşa cum mai este cunoscut, în mai toate zonele ţării. Ingredientul de bază pentru toate bunătățile de pe masa de Crăciun este carnea de porc

În localitatea Ciocârlia, judeţul Constanţa, sătenii s-au strâns cu mic cu mare la o fermă pentru sacrificarea lui Ghiţă.

După ce este pârlit, porcul este curăţat bine până când şoriciul devine galben-auriu. Adică e numai bun de mâncat. Tradiţia este respectată pas cu pas pentru că altfel, anul viitor, animalul va fi slăbit şi bolnav.

După ce porcul e tranşat bucată cu bucată, iar carnea fragedă ia drumul ceaunelor încinse bine de gospodinele satului, e pregătită şi mămăliguţa. Iar ţuica şi vinul fiert au făcut ca meniul să fie complet, iar pomana porcului. să alunece mai bine pe gât.

Alt colţ de ţară. Aceeaşi tradiţie. În familia Chiriac din Păunești, Vrancea, obiceiul e păstrat cu sfințenie. Pentru că în ziua de Ignat se află ce fel de iarnă vom avea.

Între timp, gospodina casei are grijă ca să pună tochitura pe foc și să pregătească un borș gustos pentru toți. Şi în Vrancea, după ce Ghiţă e gata tranșat, toți ai casei și ajutoarele lor participă la pomana porcului, udată din belșug cu vin roșu.