Adaugă-ne ca sursă preferată în GooglePotrivit experților, creierul nostru generează neuroni noi chiar și după ce devenim adulți, spre deosebire de ce susțineau teoriile anterioare.
Mai mult, acest proces ar sta la baza „ingredientului secret” care ajută unele persoane să rămână vioaie mai mult timp, scrie Science Alert.
Se pare că „super-vârstinicii”, adică acei indivizi care au abilități cognitive eficiente cât mai mulți ani, au o diferență notabilă în creier.
Ar avea mai multe celule cerebrale în dezvoltare, în comparație cu persoanele de aceeași vârstă.
„Ingredientul secret” din creierul „super-vârstinicilor”
Potrivit unui studiu realizat pe 38 de creiere umane adulte donate științei, „super-vârstinicii” care își păstrează o memorie excepțională odată cu înaintarea în vârstă au aproximativ de 2 ori mai mulți neuroni în dezvoltare decât cei de aceeași vârstă.
Mai mult, persoanele cu boala Alzheimer prezintă o reducere semnificativă a neurogenezei comparativ cu nivelul normal de referință.
„Acesta e un pas important înainte în înțelegerea modului în care creierul uman procesează cogniția, formează amintiri și îmbătrânește,” susține experta Orly Lazarov, de la University of Illinois Chicago.
Citește și: Care e diferența dintre migrenă și durere de cap. Cele 4 stadii la care trebuie să fii atent
„Determinarea motivului pentru care unele creiere îmbătrânesc mai sănătos decât altele îi poate ajuta pe cercetători să dezvolte terapii pentru îmbătrânire sănătoasă, reziliență cognitivă și prevenirea bolii Alzheimer și a altor forme de demență asociate,” a continuat experta.
De-a lungul timpului a existat o dezbatere intensă privind generarea neuronilor noi în rândul adulților. Acest proces are loc în centrul memoriei din creier. Pentru mult timp, experții au presupus că te naști cu un anumit număr de neuroni și că acesta rămâne neschimbat pe tot parcursul vieții.
În 1998, un studiu de referință a contestat această ipoteză și a inclus dovezi că adulții pot produce neuroni noi. Cercetări ulterioare au susținut această concluzie, însă în 2018 a apărut o altă teorie. Potrivit neurocercetătorului Shawn Sorrells și colegilor săi, neurogeneza încetinește până aproape de oprire în timpul adolescenței. De atunci, subiectul a rămas unul controversat.
Totuși, alte studii recente au arătat că neurogeneza sau absența acesteia ar putea avea un rol în boala Alzheimer.
Memoria la bătrânețe ar fi ajutată de neurogeneză
Condusă de cercetători de la University of Illinois Chicago, echipa a analizat mai multe probe de țesut cerebral post-mortem pentru a identifica markeri ai neurogenezei și pentru a vedea dacă există diferențe notabile între diferite grupuri.
Citește și: Cum îți schimbă alcoolul creierul. Experții au dezvăluit transformările profunde
„Super-vârstnicii aveau de 2 ori mai multă neurogeneză decât ceilalți vârstnici sănătoși,” a declarat Lazarov. „Ceva din creierul lor le permite să-și mențină o memorie superioară. Cred că neurogeneza din hipocamp e ingredientul secret, iar datele susțin această idee.”
Analiza genetică a nucleilor a arătat, de asemenea, că celulele neuronale ale acestor vârstnici prezintă o activitate crescută a genelor asociate cu conexiuni sinaptice mai puternice, plasticitate crescută și niveluri mai ridicate de factor neurotrofic derivat din creier (BDNF). Aceasta e o proteină esențială pentru supraviețuirea, creșterea și menținerea neuronilor. Împreună, aceste caracteristici pot fi interpretate drept semne de rezistență.
