Urmărește A1 pe DiscoverMănăstirea Frăsinei se află în județul Vâlcea, iar viața monahală de aici este organizată după un tipic asemănător celui de la Muntele Athos. Una dintre regulile păstrate este aceea că femeile nu intră în mănăstirea de sus, potrivit frasinei.arhiepiscopiaramnicului.ro.
Mănăstirea Frăsinei și interdicția pentru femei
Interdicția este legată de Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, fost episcop al Râmnicului-Noul Severin.
La 17 ianuarie 1867, Sfântul Calinic a așezat o piatră de legământ la hotarul mănăstirii, prin care stabilea că femeile nu trebuie să treacă mai departe de acel punct. Așadar, rânduiala are aproape 160 de ani, potrivit sursei citate mai sus.
Piatra originală de legământ, inscripționată cu litere chirilice, este păstrată, în prezent, în muzeul Mănăstirii Frăsinei.
Textul înscris pe piatră spune că lăcașul a fost construit ca „chinovie de părinți monahi” și stabilește că nicio femeie nu trebuie să treacă de hotarul respectiv. Textul conține atât o binecuvântare pentru cele care respectă hotărârea, cât și un avertisment formulat în termenii religioși ai epocii pentru cele care o încalcă, mai relatează frasinei.arhiepiscopiaramnicului.ro.
Potrivit prezentării oficiale a mănăstirii, pentru femei a fost construită o biserică la baza muntelui, înaintea hotarului stabilit prin legământ.
Rânduiala este asociată cu modelul vieții monahale de la Muntele Athos, Sfântul Calinic dorind ca obștea de la Frăsinei să respecte reguli foarte stricte.
Ce se întâmplă cu femeile care trec de acest hotar
De-a lungul timpului, în jurul legământului au apărut numeroase povești și legende despre femeile care ar fi trecut de hotar și ar fi avut, ulterior, parte de nenorociri, potrivit historia.ro și rador.ro.
Una dintre cele mai cunoscute legende religioase este cea a unei tinere păstorițe din satul Muereasca, despre care tradiția mănăstirii spune că ar fi trecut accidental hotarul în 1867 și s-ar fi îmbolnăvit ulterior. Relatarea religioasă spune că Sfântul Calinic s-ar fi rugat pentru ea, iar fata s-ar fi vindecat, potrivit frasinei.arhiepiscopiaramnicului.ro și rador.ro.
Mănăstirea Frăsinei este prezentată drept un caz aparte în România tocmai datorită păstrării acestei forme de avaton, adică restricționarea accesului femeilor în spațiul monahal respectiv, mai transmit sursele citate.
Important de precizat este faptul că nu este vorba doar despre o interdicție de a intra în biserica mănăstirii. Legământul stabilește un hotar dincolo de care femeile nu trebuie să înainteze.
