Urmărește A1 pe DiscoverAtunci când vine vorba de declinul cognitiv, acest aspect al experienței umane a început să fie studiat mai atent în ultima perioadă.
Într-un studiu recent, experții au descoperit că unele mișcări ale mâinilor pot fi un indice pentru declinul cognitiv, scrie Earth.com.
Mai mult, se pare că mâna stângă (sau cea dreaptă, dacă ești stângaci) ar avea un rol important în determinarea acestui declin.
O echipă de cercetători a monitorizat aceste mișcări adesea trecute cu vederea la sute de adulți în vârstă, cu ajutorul unor mănuși cu senzori de mișcare.
Mișcările simple ale mâinilor care ar putea dezvălui primele semne ale declinului cognitiv
Potrivit studiului care s-a concentrat pe mișcările simple ale mâinilor care ar putea dezvălui primele semne ale declinului cognitiv, mâna non-dominantă oferea unele dintre cele mai bune semne.
O echipă de cercetători din Beijing a vrut să afle dacă mișcările fine ale mâinii pot dezvălui declinul cognitiv înainte ca testele standard de memorie să îl poată depista.
La studiu au participat 607 adulți cu vârste cuprinse între 60 și 84 de ani. Cercetarea a fost condusă de dr. Dong-ni Pan de la Universitatea de Limbă și Cultură din Beijing (BLCU), în colaborare cu medici de la Spitalul din Beijing, potrivit Oxford Academic.
Fiecare voluntar a completat mai întâi o evaluare cognitivă clasică, pe hârtie. Aproximativ 43% dintre participanți au obținut un punctaj suficient de scăzut pentru a fi încadrați cu deficit cognitiv minor (MCI).
Această etapă precede adesea boala Alzheimer la persoanele în vârstă și reprezintă un indicator timpuriu al degradării funcțiilor cerebrale.
A urmat apoi partea neobișnuită a testului. Fiecare persoană și-a pus o cască de realitate virtuală și o pereche de mănuși cu senzori de mișcare. Aveau câte 6 senzori pe fiecare mână, programați să înregistreze orice mică fibrilație sau mișcare involuntară.
Dispozitivul arăta ca un echipament de jocuri video, dar în spatele interfeței se afla un instrument medical de mare precizie.
Senzorii de pe mănușile VR măsurau rotația degetelor cu o acuratețe extremă. Înregistrau date de 500 de ori pe secundă, în timp ce senzorii de la încheietură transmiteau poziția mâinii în timp real.
Ce mișcări pot indica declinul cognitiv
Voluntarii au avut de îndeplinit 4 sarcini axate pe coordonarea mâinilor în timp ce urmăreau linii luminoase suspendate într-un spațiu tridimensional. Probele au inclus întoarcerea și stivuirea unor mici blocuri de plută, introducerea unor piese de lemn în găurile unei tăblițe virtuale și atingerea unei ținte cu fiecare deget în parte.
Niciuna dintre probe nu necesita forță musculară, însă toate presupuneau un control al mișcărilor.
Una dintre sarcini, adaptată după un test clinic consacrat pentru dexteritatea degetelor, le cerea participanților să introducă piesele în găuri cât mai rapid și mai precis posibil.
O altă probă, cea de manipulare a blocurilor de plută, a pus la încercare coordonarea prin secvențe executate cu o singură mână sau cu ambele mâini.
Atingerea țintelor a fost cea mai simplă dintre cele 4 probe. Fiecare deget atingea o țintă de 6 ori, alternând ambele mâini.
Sistemul a înregistrat nu doar viteza, ci și ritmul și stabilitatea mișcărilor pe parcursul întregului test.
Când echipa a comparat adulții sănătoși cu cei din grupul cu deficit cognitiv, evaluând 36 de parametri diferiți ai motricității fine, 31 dintre aceștia au prezentat diferențe semnificative.
Potrivit datelor, cu cât creierul era mai sănătos, cu atât mișcările degetelor erau mai rapide și mai bine controlate.
Mâna non-dominantă a oferit mai multe indicii
Cele mai puternice semnale de predicție nu au venit de la mâna dominantă, ci de la cea non-dominantă, adică mâna stângă pentru majoritatea populației, scrie The Telegraph.
Cercetătorii explică acest lucru prin faptul că o mână mai puțin exersată solicită mai mult creierul pentru coordonare. Ceea ce scoate la iveală slăbiciuni pe care mișcările obișnuite și antrenate le pot masca.
Pentru cei mai mulți oameni, mâna dreaptă funcționează aproape automat. În schimb, cea mai puțin folosită nu reușește să ascundă fel de ușor micile scăpări de coordonare.
Prin cumularea timpul de execuție al mâinii stângi pe tăbliță, ritmul neregulat al inelarului și câțiva parametri ai degetului mijlociu de la mâna dreaptă, cercetătorii au obținut un scor combinat de 0.687.
O simplă aruncare cu moneda obține un scor de 0.5, iar un test perfect atinge 1.0. Un model de inteligență artificială antrenat pe aceste date a urcat scorul la 0.762.
Întregul test durează aproximativ 15 minute și nu necesită cunoașterea vreunei limbi. Deoarece un computer înregistrează fiecare mișcare, scorul final nu e influențat de subiectivismul celui care evaluează.
Degetele nu se mișcă izolat. Mai multe regiuni ale creierului care coordonează mișcările precise ale mâinii se numără printre primele zone afectate de patologia bolii Alzheimer.
Atunci când aceste circuite sunt atinse, mâna nu mai poate ascunde ceea ce creierul a început deja să piardă.
