De ce pe Muntele Athos nu a călcat vreodată picior de femeie? Regula a fost încălcată! Călugării sunt însoțiți zilnic la rugăciune de Ea!

Femeile nu au voie pe Sfântul Munte Athos. Este un lucru știut în întreaga lume, iar superstițiile întăresc povestea. Întrebarea la care încercăm să găsim răspunsul este: De ce?

• De ce nu au femeile voie pe Muntele Athos?

Avatonul, în traducere "neumblat", este legea care restricționează accesul femeilor pe munte. Actul a permis locului să rămână până astăzi unul sihastric și monarhal, recunoscut pentru unicitatea sa în lume. Avatonul mai poate fi înțeles ca o graniță care desparte două luni: cea curată spiritual, de pe munte și cea socială, cu toate păcatele ei.

Avatonul

• Care este evenimentul care a marcat începutul unei noi lumi, lumea Athos

Muntele Athos a fost declarat sfânt și declarat exclusiv călugărilor în urma decretului împăratului bizantin Vasile I Macedoneanul, emis în secolul al IX-lea. De-alungul istoriei, nenumărați călugări s-au jerftit pentru a păzi Muntele Sfânt de păgâni și pirați. Toți cei care au încercat să pângărească locul au fost îndepărtați.

Muntele Athos

Ultimele persecuții romane împotriva creștinilor a transformat muntele în locul perfect pentru retragere. De îndată ce a fot dat primul edict împotriva icoanelor, călugării de pe teritoriul bizantin au ajuns în locurile neumblate. 726-843, atunci s-au născut primele larve athonite, odată cu aducerea pe munte a documentelor, moaștelor, obiectelor de artă și icoanelor mult prea prețuite.

Locul a fost sfințint prin rugăciunile și sângele lor. Călugării athoniți au zidit mănăstiri și biserici pe stâncile din sălbăticie. Ei au ales ca avatonul să rămână valid, indiferent de dorințelei celeilalte lumi, lumea noastră.

Încă de la început au fost scutiți de plata oricărui fel de taxe de către stat.

Generalul Nichifor Focas l-a ajutat foarte mult pe Sfântul Atanasie Athonitul, în punerea bazelor primei mari mănăstiri athonite, anume Marea Lavra, în anul 963. Nouă organizare monahală a lui Atanasie se baza pe: impunerea stilului chinovial, oprirea călugărilor de a posedă averi personale, interzicerea deosebirii dintre călugării greci şi cei aparţinând altor popoare, supunerea tuturor unui protos, cu drepturi superioare faţă de cele ale stareţilor, oprirea intrării pe teritoriul Athosului a femeilor, organizarea comunităţii monahale în mod independent faţă de orice autoritate.

Toate aceste hotărâri au fost stabilite legal, în anul 970, când împăratul Ioan I Tzmiskes aprobă un Tipikon, care urmă să aibă valabilitate pe întreg teritoriul Muntelui Athos,

Muntele Athos

Între Muntele Athos și Grecia există un gard de sârmă. Pe insulă nu se află nici măcar animale de sex feminin, în afară de găini și pisici, cât și păsările sălbatice.

Fiind întrebat un părinte, de ce călugării ţin atât de mult la "avaton-ul" Sfântului Munte, a răspuns, zicând: "Pentru că iubesc femeile." Evident, este vorba despre o iubire aparte, scrie crestinortodox.ro.

"Dacă femeile intră aici, vine sfârşitul lumii. Aşa ne-au învăţat bătrânii noştri, aşa au profeţit sfinţii noştri, care erau făcători de minuni, cuviosi, asceţi sau nebuni pentru Hristos." Acest lucru este mărturisit de toţi părinţii athoniti contemporani.

Totuși, contrar celor spuse și învățate, există o femeie pe munte. Este vorba despre Fecioara Maria. Ioana Maicii Domnului numită Antifontiria, este una dinte cele mai vechi.

Antifontiria

Atunci când ne gândim la Delia Matache, proiectăm în imaginație o viață tumultoasă și o carieră cum mulți visează. Familia ei are mari ambiții artistice, mai puțin un membru: tatăl natural.

Ion Matache a povestit: “Până la 40 de ani, eram ateu. Abia atunci am învăţat «Tatăl Nostru». Era în anul 2004, când am luat contact pentru prima oară cu biserica. Un prieten de-al meu mi-a povestit despre un preot din Piatra Neamţ, iar după ce l-am cunoscut pe acesta, viaţa mea s-a schimbat. Am ajuns la părintele Gherasim, am intrat în sala de mese, unde se făcea rugăciunea. Eram nou-venit în grup. În momentul în care mi-a rostit numele, apoi pe cele ale fetelor mele şi pe al Georgetei, deşi atunci mă văzuse prima oară, m-am blocat”, a declarat pentru libertatea.ro.

Ion Matache

Ion Matache, care acum e despărţit de mama Deliei, a mărturisit că şi-ar dori ca fetele sale să se apropie şi ele de Dumnezeu. “Mi-ar plăcea să se îndrepte şi să se apropie de Dumnezeu. Pentru un om care trăieşte în showbiz e mai greu, aşa, dintr-o dată. Delia crede în Dumnezeu, dar nu are timp de biserică. Când era în clasa întâi se ducea la Patriarhie şi pupa toate icoanele. Apoi a zburat puiul, face şi ea ce vede în lume”, a povestit tatăl artistei, citat de libertatea.ro.

Tatăl Deliei s-a întors acasă, după doi ani petrecuți pe muntele Athos

Ion Matache a stat trei ani pe Muntele Athos, alături de călugări. S-a întors anul trecut, în pragul sărbătorilor, pentru a fi mai aproape de familie. Acolo, conform unor surse bisericești, a trecut printr-o perioadă de ucenicie, absolut necesară, pentru a deveni călugăr cu drepturi depline.

Ion Matache

El s-a apropiat de Dumnezeu la începutul anilor 2000.

Lista celor douăzeci de mănăstiri în ordinea ierarhică stabilită:

• Mănăstirea Marea Lavră (greacă: Μεγίστης Λαύρας)
• Mănăstirea Vatopedu (greacă: Βατοπαιδίου)
• Mănăstirea Iviru (greacă: Ιβήρων)
• Mănăstirea Hilandaru (greacă: Χιλανδαρίου, sârbește: Хиландар)
• Mănăstirea Dionisiu (greacă: Διονυσίου)
• Mănăstirea Cutlumuș (greacă: Κουτλουμουσίου)
• Mănăstirea Pantocrator (greacă: Παντοκράτορος)
• Mănăstirea Xiropotamu (greacă: Ξηροποτάμου)
• Mănăstirea Zografu (greacă: Ζωγράφου)
• Mănăstirea Dochiaru (greacă: Δοχειαρίου)
• Mănăstirea Caracalu (greacă: Καρακάλλου)
• Mănăstirea Filoteu (greacă: Φιλοθέου)
• Mănăstirea Simonos Petras (greacă: Σίμωνος Πέτρας)
• Mănăstirea Sfântul Pavel (greacă: Αγίου Παύλου)
• Mănăstirea Stavronichita (greacă: Σταυρονικήτα)
• Mănăstirea Xenofont (greacă: Ξενοφώντος)
• Mănăstirea Grigoriu (greacă: Γρηγορίου)
• Mănăstirea Esfigmenu (greacă: Εσφιγμένου)
• Mănăstirea Sfântul Pantelimon (greacă: Αγίου Παντελεήμονος)
• Mănăstirea Constamonitu (greacă: Κωνσταμονίτου)

Muntele Athos este o peninsulă mică, de 340 km pătraţi, situată la nord de Marea Egee, şi aparţine teritorial de Grecia de Nord. Peninsula este străbătută de-a lungul ei de o culme muntoasă, care se termină cu vârful Athosului, înalt de 2030 de metri. Capitala Athosului este Kareia, iar portul de acces, Dafne.