Urmărește A1 pe DiscoverÎn acest an, recoltele din întreaga lume au fost afectate de schimbările meteorologice extreme, acutizate de fenomenul El Nino.
Deși El Nino a contribuit la temperaturi record, problema de bază e reprezentată de încălzirea globală, scrie BBC News.
Potrivit celor mai recente estimări, planeta va trece de pragul critic de +1.5 grade Celsius față de temperatura medie din perioada pre-industrială, scrie The New York Times.
Ca urmare, întreaga planetă va fi afectată de temperaturile mai mari și culturile comune de acum vor suferi schimbări.
Nepoții noștri nu vor mânca aceleași fructe și legume ca noi
În 2026, evenimentele meteo extreme și temperaturile record au afectat grav recoltele, scrie Live Science.
Mai mult, în anul 2027 se vor înregistra prețuri mai mari pentru mâncare, tocmai din cauza factorilor care afectează creșterea legumelor și fructelor.
Dar dincolo de aceste fluctuații pe termen scurt, experții avertizează că nepoții noștri nu vor mânca aceleași fructe și legume ca noi.
Fenomenele meteorologice extreme și schimbările climatice destabilizează sistemul alimentar. Încălzirea climei face alimentele mai puțin nutritive, amenință supraviețuirea culturilor și poate declanșa schimbări ireversibile care ar transforma agricultura.
Efectele vor fi resimțite cel mai puternic în regiunile mai puțin dezvoltate ale lumii. Acolo, mulți oameni nu își permit să cumpere alimente importate. Foametea și lipsa nutrienților provocate de schimbările climatice au fost deja înregistrate în mai multe țări.
Fenomenul va afecta și țările dezvoltate. Oamenii au reușit și în trecut să evite dezastre agricole iminente, însă experții spun că amploarea provocării nu trebuie subestimată.
„Există preocupări reale în ceea ce privește securitatea alimentară și nutriția,” susține Andrew Hultgren, expert de la Universitatea din Illinois. „În special în scenariile în care încălzirea globală e accentuată”.
Pe măsură ce planeta se încălzește, se estimează că alimentele provenite din culturi agricole vor deveni mai puțin nutritive.
Citește și: De ce dispar legumele la nivel global. Impactul asupra sănătății oamenilor e îngrijorător
Acest fenomen are loc din cauza unor mecanisme biologice ale plantelor care nu sunt încă pe deplin înțelese, culturile crescute în condiții cu niveluri mai ridicate de dioxid de carbon sunt mai sărace în zinc, proteine, magneziu, fier și alți micronutrienți.
Culturile agricole sunt deja mai puțin nutritive decât erau în anii 1950. Însă acest lucru se datorează în parte deciziilor de ameliorare a plantelor, care au pus accentul pe producția agricolă în detrimentul valorii nutritive.
Deficitul de nutrienți asociat creșterii concentrației de dioxid de carbon va accentua această scădere a calității nutriționale.
Concentrația medie lunară globală de dioxid de carbon din atmosferă depășește în prezent 420 de părți per milion (ppm). Cu mult peste media de 280 ppm din perioada preindustrială. Până la sfârșitul secolului, nivelul va crește la cel puțin 550 ppm în toate scenariile, cu excepția celor mai optimiste.
Cum vor fi afectați oamenii până în 2050
Potrivit unui studiu din 2018, acest lucru va însemna că, până în 2050, încă 175 de milioane de oameni vor suferi de deficit de zinc. Alte 122 de milioane vor avea un aport insuficient de proteine.
Deficitul de zinc afectează sănătatea sistemului imunitar și a pielii. Poate duce și la o dezvoltare deficitară în copilărie. Deficitul de proteine poate provoca, de asemenea, întârzieri în dezvoltare, precum și oboseală, slăbiciune musculară și fracturi de stres.
Aceste cifre iau în calcul doar efectele dioxidului de carbon. O serie de schimbări climatice și fenomene meteorologice extreme ar putea afecta, de asemenea, cantitatea de nutrienți și calorii disponibile la nivel mondial.
Printre amenințări se numără creșterea nivelului mării, care poate acoperi terenurile agricole cu apă și poate crește salinitatea solului în regiunile de coastă unde, de exemplu, cultivarea orezului e răspândită. Solurile prea sărate pot face imposibilă cultivarea anumitor plante în unele regiuni.
Secetele, valurile de căldură, furtunile sau schimbările bruște de temperatură, precum cele înregistrate anul acesta, ar putea distruge anumite culturi în anumite zone. Ceea ce ar duce de la un an la altul la creșteri bruște ale prețurilor sau la penurii.
Schimbările climatice care afectează polenizatorii și favorizează răspândirea și apariția unor agenți patogeni ai plantelor, precum ciupercile dăunătoare, vor reduce probabil și ele producțiile agricole.
Și regiunile care depind de ocean pentru hrană se confruntă cu provocări semnificative, atât din cauza acidificării oceanelor, cât și a degradării ecosistemelor recifelor de corali.
Acestea reprezintă surse de hrană pentru numeroase comunități de coastă și constituie o parte importantă a bazei lanțurilor trofice pentru peștii de dimensiuni mai mari consumați de oameni.
Întregul lanț alimentar va fi grav afectat și va suferi schimbări notabile în doar câteva decenii. Ca urmare, ce mâncăm noi în ziua de azi, chiar dacă nu e la fel de sănătos precum alimentele de acum jumătate de secol, e diferit față de ce vor găsi nepoții noștri pe piață.
Harta lumii se va schimba semnificativ după un vot ONU. Cum arată țările și continentele, de fapt... „Pietrele vii” din România care cresc după fiecare ploaie. Unde are loc fenomenul unic în Europa...
