Urmărește A1 pe Discover 1950. Miez de vara. Undeva, intr-un laborator al Institutului Politehnic din Bucuresti, Facultatea de Mecanica. Cel care pare profesor - un domn cam la 70 de ani, cu halat - isi tine respiratia. In jur sunt trei-patru ucenici smeriti. Le face un semn, ca atunci cand Edison le-a spus apropiatilor sa roteasca intrerupatorul ce pornea primul bec din istoria omenirii. Pila merge! Pila da energie! Este una dintre acele clipe astrale ale Omenirii, cum spunea Stefan Zweig.
A beautiful mind!
Profesorul e Nicolae Vascilescu Karpen. Fost rector al Scolii Politehnice, a beautiful mind.... In 1912, inaintea Primului Razboi Mondial, s-a apucat sa lucreze la o pila electrica. Aceasta trebuia sa genereze energie la nesfarsit! Cummmm, la nesfarsit? Da, chiar asa! Peste 10 ani, primea brevetul. Lucra, efectiv, vreo trei decenii si jumatate la proiect.
Cum functiona "jucaria"? Doua pile electrice, legate in serie, alimentau un minimotor galvanometric. Acesta, la randul sau, "misca" o paleta conectata la un comutator. La fiecare jumatate de rotatie, paleta deschidea circuitul, iar la a doua jumatate, il inchidea. Totul era calculat la perfectie, pilele gaseau timp de reincarcare. Motorul si paletele aveau drept scop demonstrarea faptului ca pilele furnizau energie electrica. Buuun!!! Acum treceti verbele la timpul prezent. Pentru ca pila merge si astazi! Vorbim , practic, de un perpetuum mobile! Nu, asa ceva e imposibil!
Exista sau nu ceva care produce energie la nesfirsit?
Oamenii de stiinta sunt fermi: nu exista ceva care sa produca energie la nesfarsit. Sunt lucruri elementare, de fizica de gimaziu: se incalca principiul al doilea al termodinamicii, dar si teoria lui Thomson, potrivit carora o masinarie, indiferent de genul ei, nu poate functiona la infinit alimentindu-se singura.
Dar Pila lui Karpen nu este una „obisnuita”. Folosind electrozi din metale nobile - platina si aur, eminentul profesor a crescut timpul de functionare. In plus, a folosit acid sulfuric in cilindrii de sticla.
10.000 de euro pentru a fi aratata!
Inventia este, cu siguranta, controversata. Aparatul se afla acum in Parcul Carol, la Muzeul National de Tehnica „Dimitrie Leonida”, in biroul directoarei Maria Laura Albani. "Exista, asta e clar. Si merge, produce energie. Se afla in seiful meu, doarme in cutiile sale speciale", spune Albani. Cei care au acces la el pot fi numarati pe degete. "Sunt specialisti care, din cind in cind, curata angrenajul. Cind am fost numita, logic, am dorit sa vad pila. E „cazata” in cutiute mari si mici, dar, ceea ce conteaza, e ca functioneaza! Din pacate, ca sa o putem expune avem nevoie de 10.000 de euro, pentru inceput. Trebuie facut un sistem special de protectie, avem nevoie de paza, nu e un exponat oarecare! Politia ne-a cerut clar sa nu-l introducem, pe moment, in circuitul muzeal. Deocamdata, aveam stransi cam 3.000 de euro", incheie Albani.
Lumea, publicul larg, stie putine despre pila. Se discuta despre ea intr-un cerc restrans de fizicieni. Unii nici nu cunosc ca la intrarea in parcul Carol se afla Muzeul National Tehnic, ce sa palavrageasca despre inventia lui Karpen? Profitori au existat. Prin 1970, francezii, cu care profesorul a pastrat legaturi stranse, au zis sa ajute poporul roman frate si prieten. MNT-ul a reusit sa pastreze pila. Dupa Revolutie, specialisti ai Institutului Politehnic de la noi au cerut sa faca o copie a "minunii". S-au lovit de refuzul directorilor de la "Dimitrie Leonida". "Daca avem originalul, de ce ar trebui un duplicat?", a venit replica, iar pila a ramas la locul ei, in seif. Si cei de la Universitatea din Brasov au incercat o „apropiere” de aparatul lui Karpen. Fara succes. Citeva comunicari, intre Paris, Bucuresti si Bologna si..atit!
Ar putea alimenta o nava spatiala, la nesfirsit!!!
Cei din conducerea muzeului sunt, insa, de acord, ca ea nu poate ramine acolo, in seif. „E un exponat, trebuie vazut, trebuie admirat!”. Dar cum?
O pila electrica nu poate „trai” mai mult de cinci, poate maximum sapte – zece ani, asta in cazul celor mai performante. Generatorul electric al fizicianului nostru se incapatineaza, insa, sa „alerge” la peste 60 de ani de la construire. Specialistii spun ca o asemenea „minune” ar putea alimenta, la nesfirsit, o nava spatiala care sa calatoreasca in Cosmos. Altii, cu picioarele pe pamint, cred ca, mai intii, i-ar trebui gasita o „casa”. Apoi, vom mai vedea...
Cine a fost Nicolae Vasilescu-Karpen?
Produsele de lux sunt expuse pe tavi intr-un mall brazilian de lux...
Vezi crocodilul record de sase metri!!!...
