O statuie făcătoare de minuni a Maicii Domnului se află în mănăstirea franciscană de la Șumuleu Ciuc, unde Papa Francisc va celebra, sâmbătă, Sfânta Liturghie. Statuia are o poveste impresionantă.
Mănăstirea franciscană ce adăpostește statuia făcătoare de minuni a Maicii Domnului este, de peste 450 de ani, centrul unuia dintre cele mai mari pelerinaje catolice din Europa.
Sute de mii de credincioși vin în sâmbăta Rusaliilor să se roage la statuia făcătoare de minuni a Sfintei Fecioare în cel mai mare pelerinaj catolic din Europa Centrală şi de Est.
Statuii îi sunt atribuite puteri tămăduitoare şi tot mai multe persoane vin la Şumuleu pentru a-i cere ajutorul
Cu această ocazie a apărut și pelerinajul de Rusalii, iar la sfârşitul secolului al XVIII-lea a apărut ideea construirii unei biserici de dimensiuni mai mari care să facă față numărului mare de pelerini. Piatra de temelie a actualei mănăstiri franciscane de la Șumuleu Ciuc a fost pusă în 1804 şi, din cauza lipsei de fonduri, evoluţia execuţiei a fost sporadică şi a fost influenţată de diverse evenimente, cum ar fi foametea, o furtună ce a afectat lucrările și decesul maistrului zidar. Biserica ridicată în stil baroc a fost sfinţită abia la 20 august 1876.
Această statuie o reprezintă pe Fecioara Maria învăluită în razele soarelui, având sub picioare globul pământesc şi luna şi purtând în jurul capului o coroană formată din 12 stele. În mâna dreaptă a Mariei se află sceptrul împărătesc, iar pe braţul stâng îl poartă pe Pruncul Iisus, amândoi având capetele încoronate.
Statuia făcătoare de minuni de la Șumuleu Ciuc este făcută din lemn și are o înălţime de 253 de centimetri, dintre care figura Fecioarei Maria măsoară 191 de centimetri.
Originea statuii făcătoare de minuni de la Șumuleu Ciuc
Statuia nu aparţine patrimoniului original al mănăstirii, originea sa nefiind cunoscută cu exactitate. Este posibil ca statuia făcătoare de minuni să fi fost făcută în anii 1510 într-un atelier transilvănean. Cel mai probabil, aceasta a fost figura centrală a unui altar triptic într-o biserică construită în stil gotic târziu, dintr-un oraş mai mare.
În urma unor distrugeri cauzate de invazia tătarilor din anul 1661, statuia făcătoare de minuni a Fecioarei Maria a fost plasată în partea centrală a altarului cu baldachin în noua clădire a bisericii, construită la mijlocul secolului al XIX-lea.
Pe deasupra ei a fost pus Tatăl Ceresc, iar pe cele două laturi sculpturile înfățișându-i pe regii Sf. Ştefan şi Sf. Vasile. Contrar compoziţiei anterioare, îngerii care au ţinut coroana au fost înlăturaţi, iar coroana însăşi a fost aşezată pe capul Mariei.
Din secolul al XVII-lea, documente scrise menţionează statuia făcătoare de minuni de mai multe ori, înregistrând miracole asociate rugăciunii şi intervenţiei Fecioarei Maria.
Statuia făcătoare de minuni de la Șumuleu Ciuc a rămas intactă în urma unui incendiu
Cea mai cunoscută legendă a statuii este legată de războaiele cu turcii şi tătarii din 1661, când biserica a fost arsă de către tătari, dar statuia a rămas intactă.
Unul dintre conducătorii tătarilor ar fi vrut să fure statuia, ce era considerată de valoare. Însă, aceasta ar fi devenit atât de grea, încât nici măcar opt perechi de boi nu puteau să o tragă.
- CITEȘTE ȘI: -19 grade. ”Mă, popii ăștia greco-catolici îs mai rezistenți, deschide un geam!”. A murit înghețat!
Drept răzbunare, conducătorul tătar ar fi zgâriat faţa şi gâtul sculpturii Măicii Domnului cu sabia, dar după acest gest al său, i-ar fi paralizat un braț.
În anul 1704, în timpul ciocnirilor dintre curuţi și lobonţi, statuia făcătoare de minuni a fost dusă la muntele Șumuleu Mare. Când în 1758 tătarii au distrus mare parte din Moldova, franciscanii au zidit preventiv statuia Fecioarei Maria şi cele mai importante valori ale bisericii.
În secolulul al XX-lea, în timpul războaielor din 1916 şi 1944, aceștia au transportat-o la Cluj Napoca, pentru a fi păstrată în mănăstirea franciscană.
Cu ocazia vizitei Papei Francisc la mânăstirea din Șumuleu Ciuc au început, în luna aprilie, pregătirile și renovările. Lucrările au implicat repararea tencuielii din incinta altarului și a podiumului, extinderea acestuia, precum și repararea acoperișului. De asemenea, a fost reparată crucea apostolică de deasupra altarului, ce se degradase
În luna mai, compania Electrica a construit în Șumuleu Ciuc o linie electrică subterană de aproape 1.000 de metri pentru vizita Papei Francisc în România. Investiția s-a ridicat la 1,5 milioane de lei.
A lăsat autoritățile să promită în continuare și a construit singur un drum. „Am decis să îl fac eu, cu uneltele mele de... Un român programator din Spania își strigă oful după ce a stat nouă ore la coadă pentru vot! Melodia rap lansată pe inte...
