Antena Căutare

Premiul Nobel pentru Medicină în 2025 a fost câștigat de Mary E. Brunkow, Fred Ramsdell și Shimon Sakaguchi. Ce au descoperit

Premiul Nobel pentru Medicină în 2025 a fost câștigat de Mary E. Brunkow, Fred Ramsdell și Shimon Sakaguchi, pentru munca lor în domeniul sistemului imunitar.

Mary E. Brunkow, Fred Ramsdell și Shimon Sakaguchi au primit Premiul Nobel pentru Medicină în 2025 | Profimedia Images

Premiul Nobel pentru Medicină în 2025 a fost acordat pentru studiile care au demonstrat cum sistemul imunitar e prevenit din atacarea corpului.

Aceste studii au fost realizate de experții Mary E. Brunkow, Fred Ramsdell și Shimon Sakaguchi, scrie The Guardian.

Premiul a fost acordat pentru „descoperirile lor legate de toleranța sistemului imunitar periferic”.

Câștigul a fost anunțat în cadrul evenimentului ce a avut loc la Institutul Karolinska, din Stockholm. Cei 3 câștigători vor împărți premiul în bani, cu o valoare de 11 milioane de coroane suedeze, adică aproximativ 1 milion de dolari.

Articolul continuă după reclamă

Premiul Nobel pentru Medicină în 2025 a fost câștigat de Mary E. Brunkow, Fred Ramsdell și Shimon Sakaguchi

La momentul anunțului, profesorul Thomas Perlmann, membru al comitetului Nobel al Institutului Karolinska, a dezvăluit că reușise să ia legătura doar cu Sakaguchi pentru a-l anunța că a câștigat Premiul Nobel pentru Medicină în 2025.

„Avem numerele lor de telefon, dar probabil că sunt pe modul silențios,” a spus el despre ceilalți cercetători.

Premiul celebrează o descoperire fundamentală legată de celulele T, un element esențial al sistemului imunitar. Celulele T sunt un tip de globule albe, produse în măduva osoasă. Acestea ajută la identificarea microbilor invadatori și la distrugerea celulelor infectate sau canceroase.

Citește și: Terapia virală veche de 100 de ani care ne-ar putea salva de bacteriile rezistente la antibiotice. Cum funcționează

E extrem de important ca celulele T să nu atace țesuturile sănătoase ale corpului. Deoarece acest lucru poate provoca boli autoimune precum diabetul de tip 1 sau scleroza multiplă. Până la sfârșitul anilor 1980, se știa că celulele T dăunătoare sunt eliminate într-un organ numit glanda timus. Celulele T aflate în dezvoltare migrează acolo pentru a se maturiza.

„Multă vreme s-a crezut că acesta este singurul mod prin care se obține auto-toleranța. Totuși, unele celule auto-reactive scapă în circulația noastră și pot fi potențial periculoase,” a declarat prof. Marie Wahren-Herlenius, de la Institutul Karolinska.

Sakaguchi a descoperit un al 2-lea mecanism prin care apare auto-toleranța. Expertul a arătat că celulele T dăunătoare pot fi eliminate de celulele T mature care poartă pe suprafața lor o proteină numită CD25. Aceste celule au fost denumite ulterior celule T reglatoare. Acestea sunt „frânele sistemului imunitar”, care ne protejează.

Brunkow și Ramsdell au descoperit o altă piesă importantă din acest proces, motiv pentru care au câștigat și ei Premiul Nobel pentru Medicină în 2025.

Experții au descoperit cum funcționează sistemul imunitar

Cei 2 au descoperit că șoarecii care suferă de o tulburare autoimună severă numită scorbut au o mutație pe cromozomul X într-o genă pe care au denumit-o FoxP3. Cei doi au arătat apoi că și copiii cu mutații în această genă dezvoltă o boală autoimună rară numită sindromul Ipex.

Citește și: Efectul poluării asupra placentei. Chiar și o expunere scurtă poate fi periculoasă

Sakaguchi a fost primul care a demonstrat că gena FoxP3 controlează dezvoltarea celulelor T reglatoare. Astfel, expertul a dezvăluit importanța sa pentru apariția auto-toleranței.

„Sunt în desfășurare studii clinice pentru a crește numărul de celule T reglatoare în scopul suprimării reacțiilor imunitare nedorite în bolile autoimune sau după transplantul de organe,” a declarat Wahren-Herlenius.

„Celulele canceroase pot profita de celulele noastre T reglatoare pentru a evita reacțiile imune care le-ar putea distruge”, a explicat ea. „În tratamentele oncologice, accentul este, prin urmare, pus pe inhibarea sau distrugerea celulelor T reglatoare, pentru ca sistemul nostru imunitar să poată acționa împotriva celulelor maligne.”

Misterul Templului de la Karnak din Egipt a fost dezvăluit. De ce ar fi fost construit, de fapt... Forma creierului ar putea prezice demența, susțin experții. Ce aspect ar fi cel mai periculos...
Înapoi la Homepage

Puteți urmări știrile Antena 1 și pe Google News. 📰

Comentarii


Citește și
Abonează-te la newsletter!

Lasă-ne adresa ta de mail și te vom ține la curent zilnic cu cele mai importante știri, astfel încât să nu pierzi nimic niciodată.


x