Terapia virală veche de 100 de ani care ne-ar putea salva de bacteriile rezistente la antibiotice. Cum funcționează

Terapia virală veche de 100 de ani care ne-ar putea salva de bacteriile rezistente la antibiotice e terapia prin bacteriofagi.

Presupune diferite tipuri de virus folosite pentru a ucide bacteriile, scrie Science Alert.

Terapia a fost folosită în anii 1920, înainte de utilizarea vastă a antibioticelor, care au adus moduri mai simple și eficiente de a trata infecțiile.

Dar, acum, rezistența la antibiotice a devenit o problemă considerabilă.

Terapia virală veche de 100 de ani care ne-ar putea salva de bacteriile rezistente la antibiotice

Terapia virală veche de 100 de ani ar putea fi folosită din nou acum că bacteriile evoluează continuu pentru a apăra mai bine împotriva medicamentelor pe care le folosim împotriva lor. Ca urmare, unele tratamente care odinioară erau foarte eficiente pot ajunge să fie inutile.

Un nou studiu creat de cercetători de la Universitatea din Ierusalim și Universitatea din Melbourne s-a axat pe terapia cu bacteriofagi. Analiza arată rezultate promițătoare în lupta împotriva rezistenței la antibiotice.

Bacteriile pot dezvolta, de asemenea, strategii pentru a păcăli bacteriofagii utilizați în această terapie. Așa că acest proces trebuie studiat în amănunt.

„Înțelegerea cursei înarmărilor dintre fagi și bacterii nu doar că aprofundează cunoștințele noastre despre cum se apără bacteriile, dar deschide și calea către tratamente de nouă generație,” susține biologul Debnath Ghosal, de la Universitatea din Melbourne.

Cercetătorii au analizat bacteria Bacillus subtilis și o varietate de fagi folosiți împotriva ei. Au observat tacticile de blocare ale lui B. subtilis. Astfel, cercetătorii au descoperit că proteina YjbH, care e prezentă în multe bacterii, are un rol semnificativ. Acest detaliu poate fi folosit în terapia virală veche de 100 de ani.

Citește și: Fenomenul care ar crește riscul de infarct. Femeile sunt într-un pericol mai mare

Bacteriofagii funcționează prin atașarea la celulele bacteriene, pe care le folosesc pentru a se răspândi. Acest lucru se face prin injectarea ADN-ului bacteriofagului. În final, celula bacteriană explodează, ceea ce eliberează mai mulți fagi.

Proteina YjbH detectează această invazie și ia măsuri pentru a limita daunele, prin izolarea locului unde bacteriofagul s-a atașat. Apoi celula se divide, încercând să elimine zona izolată și să supraviețuiască distrugerii.

„Acest mecanism de apărare tip „exclude și supraviețuiește” poate reprezenta o strategie frecvent utilizată de gazdă pentru a limita răspândirea virală,” scriu cercetătorii în studiu.

Bacteriile se pot apăra împotriva bacteriofagilor

E pentru prima dată când oamenii de știință au observat strategia folosită de bacterii pentru a se apăra împotriva unui atac bacteriofagic. Până acum, se credea că e ceva ce doar organismele multicelulare, mai complexe, pot face.

Acum că știm de existența ei, am putea dezvolta metode de terapie cu fagi care să o ocolească. Ca urmare, terapia cu bacteriofagi reprezintă o alternativă sau un tratament complementar mai viabil la antibiotice.

Citește și: Copiii care s-ar putea naște fără mame biologice. Din ce au reușit experții să creeze ovule

Chiar și așa, astfel de terapii trebuie să fie testate înainte de a fi folosite în studii clinice. Mecanismele de apărare ale bacteriilor reprezintă doar una dintre multiplele probleme ale terapiei cu fagi.

Studii recente au arătat că această strategie este limitată ca eficiență. Parțial pentru că sistemul imunitar al corpului percepe bacteriofagii ca amenințări și încearcă să îi elimine.

Cu toate acestea, multe grupuri de cercetare cred că există suficient potențial pentru ca investigațiile asupra terapiei cu fagi să fie continuate.