Prima „intervenție stomatologică” nu a fost făcută de oameni. Ce specie a avut o reușită dentară istorică

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește A1 pe Discover

Experții au descoperit o procedură preistorică surprinzătoare, care era considerată imposibilă acum zeci de mii de ani.

Potrivit arheologilor, o specie a reușit să remedieze o carie acum 59.000 de ani, scrie CNN.

Descoperirea a fost realizată în Peștera Chagryskaya, din Rusia, într-un sit în care au locuit și primele populații de oameni, acum 49.000 - 70.000 de ani.

Dar „intervenția stomatologică” nu a fost realizată de specia noastră.

Prima „intervenție stomatologică” nu a fost făcută de oameni

Experții au descoperit un molar inferior al unui Om de Neanderthal adult în Peștera Chagryskaya. Denumit Chagyrskaya 64, dintele s-a remarcat printre zecile de altele găsite în peșteră deoarece coroana sa prezenta o gaură adâncă și neregulată, care pătrundea până în cavitatea internă care conține nervi și vase de sânge. Această cavitate arăta ca o carie dureroasă care ocupa cea mai mare parte a suprafeței de mestecat a dintelui.

Experții au fost surprinși când au observat zgârieturi în jurul găurii. Ceea ce sugerează o intervenție cu un fel de unealtă. Unelte fine din piatră descoperite în peșteră au oferit indicii despre ceea ce ar fi putut produce aceste urme.

Mai multe scanări ale dintelui, precum și experimente realizate pe dinți umani moderni, sugerează că cineva a „găurit” practic acea carie. Această dovadă indică cea mai veche intervenție stomatologică cunoscută din istoria evoluției umane, potrivit unui studiu publicat în revista PLOS One.

Citește și: Cum s-ar fi auzit vocea omului de Neanderthal. Experții au recreat vorbirea pierdută

Un astfel de comportament indică faptul că Omul de Neanderthal putea identifica o infecție și putea crea și selecta uneltele și tehnicile potrivite pentru a ameliora durerea. Precum și să suporte o procedură dureroasă. Urmele de uzură de pe dinte arată, de asemenea, că individul a putut folosi dintele și după intervenție.

„Ceea ce m-a uimit a fost cât de intuitiv a înțeles persoana care deținea acest dinte exact de unde provenea durerea și a realizat că sursa ei putea fi îndepărtată,” a spus autoarea principală Alisa Zubova. „Nu am mai întâlnit niciodată așa ceva. Nici la Omul de Neanderthal, nici la oameni moderni din perioade mult mai târzii.”

Descoperirea susține teoria potrivit căreia Oamenii de Neanderthal, cele mai apropiate rude umane dispărute, erau cognitiv și psihologic mult mai asemănători cu oamenii moderni decât se credea anterior.

Unele primate se pot trata cu plante medicinale

Primatele non-umane, precum cimpanzeii, au demonstrat capacitatea de a se trata pe ele însele sau pe altele din grup cu plante medicinale, un comportament considerat instinctiv.

Oamenii de Neanderthal par să fi făcut același lucru. Membrii speciei lor care aveau răni sau pierderi de auz erau ajutați de ceilalți prin împărțirea hranei sau prin protecție, ca formă de îngrijire socială, a explicat coautoarea studiului, Ksenia Kolobova.

Când au observat dintele afectat de carie, experții au bănuit că manipularea acestuia ar putea reprezenta un exemplu de intervenție medicală țintită.

Citește și: Cea mai veche amprentă umană a fost descoperită. Ce vechime fantastică are și cui i-ar fi aparținut

Zgârieturi pe dinții Omului de Neanderthal au mai fost observate anterior, ceea ce sugerează folosirea scobitorilor sau mestecarea unor plante medicinale. Însă cariile erau rare la această specie, datorită dietei sărace în carbohidrați și microbiomului oral diferit față de oamenii moderni.

Scanările au mai dezvăluit micro-urme ale mișcărilor de găurire și rotație realizate de un instrument mic și ascuțit, care a îndepărtat cu succes caria. Expunerea pulpei dentare ar fi dus la amorțirea nervilor și la reducerea durerii, a explicat Zubova.

Experții au subliniat însă că dinții Omului de Neanderthal aveau smalț mai subțire, iar dintele studiat avea o cameră pulpară mai mare. În plus, intervenția s-ar fi făcut într-o gură inflamată și dureroasă.