Urmărește A1 pe DiscoverConsumul de carne e considerat în mod constant unul dintre cele mai dăunătoare obiceiuri pentru mediu pe care le putem avea ca și consumatori.
Acest lucru se întâmplă din cauza impactului major pe care creșterea animalelor îl are asupra utilizării terenurilor, apei și energiei, precum și asupra emisiilor de gaze cu efect de seră, scrie Science Alert.
Impactul respectiv nu e la fel de mare precum cel al altor industrii, precum combustibilii fosili și energie.
Dar sunt necesare îmbunătățiri la nivel global atunci când vine vorba de emisii de gaze cu efect de seră.
Proteină de carne crescută în salată pentru prima dată
Oamenii din întreaga lume continuă să consume carne, fie datorită preferințelor culinare, tradițiilor culturale, fie beneficiilor nutriționale pe care aceasta le poate oferi. Pentru a combate impactul acestei industrii, experții caută alternative.
Într-un studiu publicat în revista Frontiers in Plant Science, cercetătorii au modificat genetic plante de salată și tutun pentru a produce mioglobină, o proteină de origine animală.
„Studiul nostru demonstrează pentru prima dată că plantele superioare pot produce în mod stabil mioglobină, una dintre proteinele-cheie responsabile pentru multe dintre proprietățile care fac carnea atât de apreciată,” a declarat autoarea principală a studiului, Alexia Groff, cercetătoare la Imperial College London.
Citește și: Suplimentul care ar putea să scadă nivelul de agresivitate. Ce au descoperit experții
„Acest lucru e relevant într-o perioadă în care cererea pentru metode sustenabile de producție alimentară e mai mare ca niciodată,” a continuat Groff.
În cadrul studiului, Groff și colegii săi au utilizat o tehnică numită transformare biolistică. Au folosit un a„tun genetic” pentru a introduce versiuni optimizate ale genelor de mioglobină de porc în cloroplastele răsadurilor de salată (Lactuca sativa) și tutun (Nicotiana tabacum).
După ce au confirmat că ADN-ul fusese inserat corect, plantele au fost crescute până la maturitate și au produs semințe. Testele au arătat că gena introdusă a fost transmisă și generațiilor următoare.
„Una dintre cele mai mari surprize a fost cât de bine au tolerat plantele producerea mioglobinei,” a spus Groff.
„Deși mioglobina se leagă de hem, o moleculă esențială implicată în numeroase procese metabolice ale plantelor, exemplarele modificate genetic au rămas sănătoase, fertile și nu au prezentat afectări semnificative ale fotosintezei,” a continuat experta.
Câtă mioglobină poate conține salata
Rezultatele au arătat că metoda a permis obținerea a aproximativ 810 miligrame de mioglobină pe kilogram de masă uscată în salată și 800 miligrame pe kilogram de masă uscată în plantele de tutun.
Aceste cantități sunt considerabil mai mici decât cele din carne. Însă, dacă sunt luate în calcul avantajele ecologice ale agriculturii vegetale, situația se schimbă.
„Cantitatea de mioglobină raportată la masa uscată e de aproximativ 10 ori mai mare în mușchiul animal decât în plantele descrise în acest studiu,” susțin experții.
Citește și: Dieta inspirată de Biblie. Ce alimente au devenit virale pe Internet
„Cu toate acestea, cultivarea plantelor e mult mai eficientă din punctul de vedere al consumului de resurse decât creșterea animalelor. În consecință, mioglobina produsă de plante ar putea genera, la hectar, cantități de proteină comparabile sau chiar mai mari decât cele obținute prin zootehnie, folosind în același timp mult mai puțină apă și producând emisii semnificativ mai reduse de gaze cu efect de seră,” au continuat experții.
Autorii recunosc că sunt necesare studii suplimentare pentru a evalua cu mai multă precizie cât de competitivă ar putea deveni producția de mioglobină în plante comparativ cu creșterea animalelor.
Dacă această tehnologie va fi adoptată pe scară largă, proteina ar putea fi extrasă din frunzele plantelor și utilizată ca ingredient în produsele vegetale care imită carnea. O altă posibilitate eâ ca oamenii să consume direct salata modificată genetic, ca ingredient proaspăt.
Un alt aspect în favoarea acestei tehnologii e posibilitatea perfecționării procesului. Metoda prezentată reprezintă doar o demonstrație de principiu. Echipa de cercetare susține că există numeroase posibilități de a crește cantitatea de proteină produsă, nu doar în cazul mioglobinei.
