Ziua Internațională a Tinerilor. Să-i cunoaștem pe tinerii din România: temeri și vise

Ziua de 12 august e cunoscută ca fiind Ziua Internațională a Tinerilor. Din păcate, în România tot mai mulți tineri își pierd speranța într-un viitor sigur. Mulți dintre ei aleg să plece după ce termină studiile în alte țări unde ei ar putea mai multe oportunități de dezvoltare pe toate planurile. Potrivit INS, în România sunt 3.351.680 de tineri, cu vârsta cuprisă între 15 ani și 29 de ani.

Tinerii din țara noastră se tem de corupție, nedreptate socială și sărăcie. Aceste lucruri sunt evidențiate în studiul dezvoltat de fundația Friedrich Ebert pe un eșantion cu vârste între 14 și 29 de ani. Studiul demonstrează că tinerii din România tind să fie extrem de încrezători în propriul viitor, dar nu și în viitorul țării.

Datele cercetării întreprinse de fundaţia Friedrich Ebert au fost culese la începutul anului 2018. Au răspuns la întrebări peste 10.000 de persoane cu vârste între 14 şi 29 de ani din zece ţări aflate în Europa de Sud-Est: Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru, România, Serbia și Slovenia.

"Această diferență de perspectivă se datorează în principal ușurinței de a emigra, aceasta fiind considerată de majoritatea respondenților o opțiune bună pentru viitor, dacă viața lor în România nu le oferă rezultatele așteptate", demonstrează studiul.

Ziua Internațională a Tinerilor – De ce anume se tem tinerii?

Corupția

Tinerii din România se tem de efectele corupției asupra propriilor vieți. De altfel, corupția e menționată ca motiv de teamă de cei mai mulți dintre ei.

"Aproximativ două treimi dintre cei care intenționează să urmeze învățământul terțiar raportează că se tem foarte mult de corupție, comparativ cu numai 40% dintre cei care sunt interesați numai de învățământul secundar inferior sau profesional".

"Respondenții care doresc să atingă un nivel de educaţie superior sunt mai bine integrați în societate și, prin urmare, depind în mod mai direct de funcționarea adecvată a acesteia, pe când respondenții care nu doresc să mai înveţe sunt probabil mai puțin adaptați la societate și, în consecință, au nivel mai mic de teamă imediată față de modalitățile în care ar putea fi afectați de corupție", arată studiul.

Familia

Aproximativ un sfert dintre tinerii chestionați spun că nu știu câți copii vor să aibă. Iar când se pune problema planificării, media este de 1,8 copii. Valoarea este sub media de 2,2 copii, necesară pentru ca nivelul populației să rămână constant.

În comparaţie cu anul 2014, tinerii nu mai sunt atât de interesați de aspectul fizic în alegerea unui partener, însă a crescut semnificativ importanţa pe care o acordă compatibilităţii religioase. Factorii principali de care țin cont în alegerea partenerului sunt interesele comune, personalitatea, educația și abia apoi aspectul fizic.

În plus, deși declară că nu sunt interesați de politică, acesta este unul dintre cele mai întâlnite motive de discriminare, sub motivele economice, vârstă, educație și sex.

"Aproximativ 20% dintre cei cu vârste cuprinse între 14-29 de ani raportează ori că nu știu ce este contracepția, ori că, în general, nu o folosesc.

Cei mai mulți dintre respondenții care raportează acest nivel redus de utilizare a metodelor contraceptive provin din orașe cu populația sub 100.000 de locuitori, în special din familii mai sărace, în care niciunul dintre părinți nu a absolvit liceul", mai arată studiul.

Emigrarea

"Aproximativ 30% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 14-29 de ani par să dorească într-o măsură mai mare sau mai mică să plece din România pentru o perioadă de cel puțin 6 luni. Punctajul este relativ mic pentru regiune și a scăzut substanțial comparativ cu cifrele din 2014, când aproape 60% dintre tinerii români se gândeau la emigrare", arată studiul.

Mai mult, tinerii români se gândesc la emigrare într-un procent mai mic față de cei din țările europene care nu sunt membre ale UE. Intensitatea dorinței de părăsi România este mai mare la cei între 14 și 19 ani, și scade odată cu vârsta. Totuși, numărul tinerilor care declară că vor să părăsească România a scăzut.

Studiul arată că, potrivit altor cercetări recente, 80% din populația care a emigrat deja din România era la vârsta activă de randament maxim.

"În general, respondenții cu acces mai mare la bunuri și planuri mai generoase privind educația tind să dorească mai mult să plece, însă respondenții cu acces mai redus la bunuri tind să plece mai curând, deoarece nevoile acestora tind să fie restrictive și imediate", se arată în studiul citat.

Munca

Peste o treime dintre tinerii români cu vârste între 14 și 29 ani au un contract de muncă cu normă întreagă pe perioadă nedeterminată sau un contract cu normă parțială, incidența mai mare a contractelor pe perioadă nedeterminată fiind întâlnită în Transilvania. Mai mult decât atât, peste o treime din tinerii care muncesc nu lucrează în ocupația pentru care s-au format, tendința aceasta fiind mai mare în rândul bărbaților.

"Nivelul educațional, norocul, cunoștințele și relațiile sunt considerate cele mai importate aspecte în găsirea unui loc de muncă.

În ceea ce privește importanța cunoștințelor și a relațiilor bune, tinerii care locuiesc în București și în Valahia consideră că acestea sunt mai importante decât cei care locuiesc în Transilvania sau Moldova”, ne arată noul studiu.

Timpul liber și viața socială

Studiul ne arată că un sfert dintre tinerii din România petrec mai mult de 4 ore în fața televizorului. Acest procent a crescut foarte mult de la studiul din 2014 al fundaţiei Friedrich Ebert, când doar 10% declarau că petrec peste 4 ore în fața televizorului.

Mai mult de jumătate dintre tinerii din România utilizează internetul mai mult de 4 ore pe zi, în timp ce doar 7,6 % participă la activități de voluntariat și 12% la activități organizate de centre de tineret.

Sursă foto: pexels.com

Sursă de informare: pressone.ro