Adaugă-ne ca sursă preferată în GoogleSfântul Mare Mucenic Dimitrie este unul dintre cei mai apreciați sfinți ortodocși. Creștinii îl prăznuiesc pe data de 26 octombrie.
Citește și: Rugăciune puternică închinată Sfintei Cuvioase Parascheva. Ce rugăciune să rostești în această zi sfântă
Ce tradiții și obiceiuri respectă românii pe data de 26 octombrie 2025, la prăznuirea Sfântului Mare Mucenic Dimitrie
Deși ziua martiriului Sfântului Dimitrie este pe data de 9 aprilie, creștin-ortodocșii îl celebrează în biserică pe 26 octombrie. La această dată au fost aduce moaștele Sfântului la Tesalonic în anul 413, din cetatea Sirmium.
În secolul al V-lea, conform unei surse, guvernatorul Leontie a ridicat o biserică pe locul în care a fost ucis Sfântul Dimitrie, acolo depunând și moaștele acestuia. În prezent, Sfântul Dimitrie este ocrotitorul orașului Tesalonic, dar și al creștinilor din lumea întreagă.
Citește și: Postul Crăciunului 2025. Când începe și ce zile cu dezlegare la pește sunt în calendarul creștin-ortodox
Sfântul Dimitrie sau Izbăvitorul de Mir, după cum mai este cunoscut, deoarece din mormântul său au curs picături de mir, a înfăptuit o sumedenie de minuni care au rămas scrise în cărțile sacre, precum și în memoria colectivă. După martiriul Sfântului, slujitorul său Lupul a dus mai departe credința, înfăptuind minuni cu ajutorul inelului Sfântului și al hainei sale. Lupul a fost și el martirizat la rândul său.
Mirul care a început să curgă din moaștele Sfântului Dimitrie au vindecat mulți credincioși care sufereau de diferite boli. De asemenea, când oamenii din Tesalonic sufereau de foamete, se spune că Sfântul le-a apărut unor corăbieri care transportau grâu și i-a îndrumat să descarce proviziile în oraș.
În tradiția populară, data de 26 octombrie, marchează începutul iernii. Românii respectă anumite obiceiuri cu această ocazie.
Cel mai cunoscut este „focul lui Sumedru”. Oamenii aprind focuri pe câmp, iar copiii sar peste flăcări, crezându-se că astfel se vor păstra sănătoși pe durata întregului an. Ritualul este vechi de peste 2.000 de ani și prin el se reconstituie moartea și reînvierea naturii. Oamenii taie un copac și îl ard în noaptea dinspre 25 spre 26 octombrie.
În jurul focului, adulții și copii joacă hore, iar cei mai curajoși sar peste flăcări. Fetele și tinerii necăsătoriți jucau în trecut în jurul focului pentru a-și găsi sufletul pereche.
Trunchiul copacului, care simbolizează zeitatea - Sumedru -, este aruncat în foc pentru a renaște din propria cenușă. În zilele de astăzi, se mai aruncă în foc și roți, care se rostogolesc aprinse la vale. Sumedru se spune că era un zeu pe care mulți încercau să îl omoare, însă el reușea să învie. În multe zone însă este asociat cu un cioban care își ducea oile la păscut până ce-și intra iarna în drepturi depline.
Legătura dintre cioban și Dumnezeu se spune că era una aparte, astfel că a rămas până în ziua de astăzi că ciobanii pot prezice vremea. Aceștia ar putea prezice cum va fi iarna după culoarea oilor sau mersul lor.
Potrivit credințelor populare, Focul lui Sumedru alungă spiritele rele, bolile și le aduce lumină celor decedați. Cenușa și cărbunii rămași de la foc se împrăștie în grădini, pentru un an rodnic, potrivit unei surse.
„Și pe când femeile împart, pe când copii cer, în mijlocul acestui zgomot asurzitor, din când în când se aude strigatul: ‹‹Hai la focul lui Sumedru! Bradul se mistuie mereu, dar poporul de toi galăcioși nu-i dă pace în nici un chip.›› Când și când arunca peste el din celtina de alături și-l chinuiește așa, până târziu în noapte. Vin alte femei cu bunătăți de împărțit, valurile de strigăte se aud din nou, iar când noaptea se lasă cu totul, băieții pornesc la cărat apă spre a stinge focul, căci din pricina vântului ar putea aduce primejdii. După ce și aceasta s-a sfârșit, fiecare pleacă spre casa lui, cu traista plină de pâine și poame”, este scris în Sărbătorile la români, de Tudor Pamfile.
Dacă este frig în ziua respectivă, se spune că va fi o iarnă blândă, iar ziua sesină prezice o toamnă lungă.
În ziua de Sfântul Dimitrie, credincioșii oferă alimente de pomană celor nevoiași pentru sufletul celor decedați, după ieșirea de la slujbă. Se pregătește colivă sau grâu fiert cu lapte, unt și brânză, în semn de recunoștință și rugăciune către Sfântul Dimitrie.
Cine își serbează onomastica pe 26 octombrie, de Sfântul Dimitrie
Conform Observatornews.ro, doar anul trecut erau peste 300.000 de români care își celebrau onomastica cu ocazia Sfântului Dimitrie, atât pe data de 26 octombrie, de Sfântul Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir, cât și pe 27 octombrie, de Sfântul Dimitrie Basarabov.
Amebele sărbători sunt trecute în calendarul creștin-ortodox cu o cruce roșie. În aceste zile se serbează cei cu numele de Dimitrie sau Dumitru, ori Dumitra, dar și derivate de la aceste nume, precum Dimitri, Mitică, Dumitrache, Mitru, Mitrea, Mitache, Dimitrică, Mitu, Dima, Dumitrica, Dumitra, Demetra, Dumitriţa, Dumitrana, Miţa, Dumitriţa, ori Mimi.
Cum arată Catedrala Mânturirii Neamului la interior, după ce a fost pregătită pentru sfințirea de duminică, 26 octombrie... Rugăciunea care se rostește de Sfântul Dumitru. Credincioșii prănzuiesc marea sărbătoare pe 26 octombrie...
