Cât timp se aşteaptă la Urgenţe? Ce prevede noua lege și care sunt drepturile pacienților dacă nu se respectă

Urmărește A1 pe Discover

Un document aprobat și publicat deja de Ministerul Sănătății în Monitorul Oficial precizează concret ce se întâmplă cu un pacient după ce acesta ajunge la Urgențe. Cum se face selecția, în funcție de gravitatea problemei de sănătate, dar și care este timpul de așteaptare?

Protocolul naţional de triaj al pacienţilor în structurile de primiri urgenţe a fost stabilit de Ministerul Sănătății, iar documentul descrie şi condiţiile şi perioadele în care pacienţii aşteaptă să fie preluaţi de personalul medical UPU.

Noua lege descrie modul în care se face triajul pacienților la Urgențe

Potrivit documentului, citat de legestart.ro, triajul este modalitatea transparentă de prioritizare a accesului pacienților la îngrijiri (investigații, diagnostic, tratament). Odată ce așteptarea aleatorie ca durată se transformă într-un interval de timp limitat, cuantificat și mai ales justificat, treptat și percepția pacienților și familiilor acestora se va modifica în sensul unei acceptări mai facile.

În majoritatea situațiilor în care s-a decis aplicarea unui protocol de triaj cu 5 nivele de prioritate, cadrul medical desemnat pentru efectuarea triajului a fost un asistent medical de triaj: asistentul medical cu pregătire specifică, cu experiență și abilități corespunzătoare.

După stabilirea nivelului de prioritate, pacientul va fi preluat în zona de tratament care i-a fost alocată de către asistentul de triaj. În situații deosebite (imposibilitatea încadrării într-un nivel de triaj, conflicte etc.) asistentul de triaj poate solicita sprijinul medicului responsabil de tură.

Algoritmul de triaj utilizează 4 puncte decizionale pentru a încadra pacienții în unul dintre cele 5 nivele de triaj. Cele 4 puncte decizionale sunt critice pentru aplicarea corectă a protocolului.

Acestea se concretizează în patru întrebări-cheie:

A. Pacientul are risc vital?

B. Este periculos să aștepte?

C. Câte resurse sunt necesare?

D. Sunt afectate funcțiile vitale?

Răspunsul la aceste întrebări ghidează asistentul în alegerea nivelului corect de triaj.

Nivelul de triaj:

Nivel I – Resuscitare (cod roșu) – timpul maxim de preluare în zona de tratament: 0 minute

Nivel II – Critic (cod galben) – pacientul care prezintă o situație cu risc major sau status mental alterat (modificare acută) sau orice durere intensă sau disconfort major: timpul maxim de preluare în zona de tratament: 15 minute

Nivel III – Urgent (cod verde) – pacientul cu funcții vitale stabile, dar care necesită 2 sau mai multe dintre resursele definite în Protocol; copilul cu vârsta între 3-36 luni și febră peste 38 grade C, dar cu stare generală bună; sugarul agitat, cu plâns neconsolabil, fără simptomatologie asociată : timpul maxim de preluare în zona de tratament: 60 de minute

Nivel IV – Non-urgent (cod albastru) – pacientul care prezintă funcții vitale stabile și necesită o singură resursă dintre cele definite la nivelul III: timpul maxim de preluare în zona de tratament: 120 de minute

Nivel V – Consult (cod alb) – pacientul care nu necesită asistență medicală de urgență și niciuna dintre resursele la nivelul III; persoane care se prezintă pentru vaccinare, caz social fără acuze clinice, probleme clinico-administrative (certificate medicale, rețete etc.) : timpul maxim de preluare în zona de tratament: 240 de minute

Reevaluarea pacientului se face în cazul în care timpul de preluare în zona de tratament este mai mare de 15 minute sau apar modificări semnificative în starea pacientului, ceea ce presupune reluarea integrală a algoritmului de triaj. Reevaluarea se va efectua la 15 minute pentru pacienții de nivel 3, la 30 de minute pentru cei de nivel 4 și la o oră pentru cei de nivel 5.

Pe perioada așteptării, pacientul poate să primească medicație analgetică orală, medicație administrată de către asistentul de triaj la indicația medicului desemnat pentru zona de fast-track.

În responsabilitatea asistentului de triaj intră și efectuarea unor intervenții simple ce au ca scop ameliorarea durerii și creșterea confortului pacienților aflați în sala de așteptare.

Folosirea dispozitivelor de imobilizare (atele sau eșarfe) atunci când se suspectează o fractură, aplicarea de gheață pe o gleznă traumatizată sau chiar învățarea pacientului să adopte o poziție antalgică sunt intervenții ce nu consumă mult timp și care pot avea ca rezultat ameliorarea simptomatologiei și creșterea confortului pentru pacient.

sursa: legestart.ro