Ce diferență există între tipurile de lapte din magazine. La ce trebuie să fii atent atunci când alegi un produs

Urmărește A1 pe Discover

Puțini știu că există mai multe variante de proteine din lapte. Acestea sunt A1 și A2. În ultimii ani, A2 este preferat pentru că nu este modificat genetic și animalele de la care provine laptele sunt foarte atent selectate.

Astfel, Cris-Tim lansează o gamă de lactate A2, realizate din lapte provenit de la vaci care produc în mod natural exclusiv beta-cazeină A2. Dar ce înseamnă, mai exact, lapte A2, prin ce se diferențiază de laptele convențional și de ce a devenit un subiect de interes?

Ce sunt proteinele A1 și A2 și cum influențează compoziția laptelui

Laptele de vacă are o compoziție complexă, care include proteine, grăsimi, lactoză, vitamine și minerale. Proteinele reprezintă o componentă importantă din punct de vedere nutritiv și sunt împărțite în două categorii principale: cazeine și proteine din zer.

Cazeinele constituie aproximativ 80% din totalul proteinelor din lapte. Printre acestea se numără beta-cazeina, care poate exista în mai multe variante genetice, cele mai cunoscute fiind A1 și A2.

Diferența dintre cele două se regăsește la nivelul structurii proteinei, mai exact la poziția 67 din lanțul de aminoacizi. În cazul beta-cazeinei A1 se găsește histidina, în timp ce varianta A2 conține prolină în aceeași poziție.

Această diferență structurală influențează modul în care beta-cazeina este descompusă în timpul digestiei. În anumite condiții, digestia variantei A1 poate duce la eliberarea unei peptide numite beta-cazomorfină-7 (BCM-7), în timp ce varianta A2 nu o eliberează în același mod.

Ce este laptele A2 și cum se diferențiază de cel convențional

Laptele convențional poate conține atât beta-cazeină A1, cât și A2, în funcție de genetica animalelor de la care provine. Laptele A2 este obținut de la vaci care produc în mod natural exclusiv beta-cazeină A2.

Prin urmare, diferența nu constă într-un proces de modificare a laptelui, ci în selecția animalelor. Acestea sunt identificate cu ajutorul testelor genetice, iar producția este organizată astfel încât laptele rezultat să conțină doar varianta A2 a beta-cazeinei.

Laptele A2 nu este modificat genetic și nu presupune transformări chimice pentru obținerea proteinei. Particularitatea sa ține de caracteristicile genetice naturale ale vacilor.

Laptele A2 este același lucru cu laptele fără lactoză?

Deși cele două produse pot fi asociate de consumatori cu ideea de confort digestiv, ele au caracteristici diferite.

Laptele fără lactoză este obținut prin descompunerea lactozei, zahărul natural din lapte, cu ajutorul enzimei lactază. Acest tip de produs este destinat în special persoanelor care au intoleranță la lactoză.

În schimb, laptele A2 se diferențiază prin tipul de beta-cazeină pe care îl conține. Așadar, nu trebuie confundate cele două caracteristici: laptele A2 poate conține în continuare lactoză, chiar dacă are exclusiv beta-cazeină A2.

În cazul gamei Cris-Tim, producătorul menționează și un conținut redus de lactoză pentru produsele sale A2. Acest aspect poate fi relevant pentru consumatorii interesați de compoziția produselor lactate, însă persoanele cu intoleranță la lactoză trebuie să țină cont de cantitatea efectivă de lactoză și de recomandările medicului.

Cum este obținut laptele A2 de la Cris-Tim

Pentru obținerea laptelui A2, selecția animalelor este esențială. La ferma Eco-Ferm, vacile au fost testate genomic în ultimii șase ani, fiind păstrate pentru această producție animalele cu genetică A2A2.

Laptele folosit pentru gama Cris-Tim provine de la vaci crescute în ferma proprie, îngrijite și hrănite cu resurse cultivate pe terenurile companiei, potrivit informațiilor oferite de producător.

Un element important este faptul că această caracteristică a laptelui este determinată genetic. Selecția animalelor permite obținerea unei materii prime care conține exclusiv beta-cazeină A2, fără ca proteina să fie modificată ulterior prin procedee industriale.

De ce este importantă diferența dintre beta-cazeina A1 și A2

Toleranța la produsele lactate diferă de la o persoană la alta. Unele persoane consumă lapte convențional fără să aibă probleme, în timp ce altele pot resimți balonare sau disconfort abdominal.

Cercetările privind beta-cazeina A1 și A2 au analizat în special modul în care aceste proteine sunt digerate și posibila legătură dintre produșii rezultați în urma digestiei și anumite manifestări digestive.

Există studii care sugerează că laptele A2 ar putea fi mai bine tolerat de unele persoane comparativ cu laptele care conține și beta-cazeină A1. Totuși, dovezile științifice sunt încă în curs de dezvoltare, iar laptele A2 nu trebuie considerat un tratament pentru afecțiuni digestive sau un substitut al produselor fără lactoză.

Un studiu realizat în România, în condiții de laborator, prin metode in vitro și in silico, a analizat digestibilitatea lactatelor A2. Rezultatele pot contribui la înțelegerea particularităților acestor produse, însă nu trebuie confundate cu demonstrarea unor beneficii clinice pentru toți consumatorii.

Ce produse include gama A2 de la Cris-Tim

Începând din luna noiembrie, Cris-Tim aduce pe piața din România o gamă de produse lactate A2, realizate din lapte provenit de la ferma proprie.

Portofoliul include mai multe variante, astfel încât consumatorii să poată alege în funcție de preferințe:

• Chefir cu drojdie de chefir și culturi vii
• Iaurt A2 cu bifidus
• Iaurt A2 în stil grecesc
• Sana
• Iaurt de băut
• Iaurt de băut cu caise sau căpșuni
• Smântână
• Unt

Produsele sunt disponibile în magazinele Mega Image și Shop&Go

Prin această gamă, Cris-Tim introduce pe piața locală o categorie de lactate diferențiată prin tipul de beta-cazeină din compoziție. Pentru consumatorii interesați de proveniența alimentelor și de particularitățile nutriționale ale produselor pe care le aleg, laptele A2 reprezintă o alternativă despre care merită să afle mai multe.

În 2026 a fost realizat și primul studiu românesc despre lactatele A2, coordonat de prof. Dan Vodnar. Este un studiu in vitro și in silico: digestia a fost simulată în laborator, pas cu pas, de la gură la stomac și intestin, cu ajutorul unui model recunoscut internațional, numit INFOGEST.

Au fost analizate lapte, iaurt de băut și chefir din lapte A1 și din lapte A2. Rezultatele preliminare arată o digestibilitate superioară a lactatelor A2:

după digestia simulată, iaurtul A2 a eliberat cu 31% mai mulți aminoacizi liberi decât iaurtul A1;

chefirul A2 a eliberat cu 37% mai mulți aminoacizi liberi decât chefirul A1;

produsele fermentate A2 au avut o structură mai densă și mai consistentă.

Aminoacizii liberi sunt „cărămizile” pe care organismul le poate folosi direct. Mai mulți aminoacizi eliberați înseamnă că proteinele au fost descompuse mai eficient.