Echinocţiul de primăvară 2018. Primăvara astronomică începe ASTĂZI! „După «Mărţişor», «Babe» şi «Moşi», după «zăpada mieilor», începe PRIMĂVARĂ!” Cum ne influențează

Urmărește A1 pe Discover

Echinocţiul de primăvară, momentul care marchează începutul primăverii astronomice, se va produce în acest an marţi, 20 martie, la ora 18.15 (ora României, n.r.), potrivit site-ului Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

„După «Mărţişor», «Babe» şi «Moşi», după «zăpada mieilor», când din punct de vedere calendaristic s-a intrat deja în anotimpul primăverii, ne apropiem de momentul echinocţiului de primăvară, ce marchează începutul primăverii astronomice. El se produce în jurul datei de 20 martie când longitudinea astronomică a acestuia revine la valoarea de zero grade”, potrivit site-ului Observatorului Astronomic ”Amiral Vasile Urseanu”.

Echinocţiul de primăvară ne influențează pe fiecare în parte, putând avea stări de insomnie și nervozitate, schimbări ale apetitului alimentar.

Echinocţiul este momentul când ziua şi noaptea sunt egale în orice loc de pe Pământ, datorită faptului că Soarele, în mişcarea sa aparentă pe cer, se află exact pe ecuatorul ceresc.

Echinocţiul are loc de două ori pe an. Prima dată este momentul când Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească sudică în cea nordică, în jurul datei de 20 martie, reprezentând echinocţiul de primăvară în emisfera nordică şi echinocţiul de toamnă în cea sudică.

Soarele răsare în punctul cardinal est şi apune în punctul cardinal vest

Al doilea echinocţiu al anului este momentul când soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească nordică în cea sudică, în jurul datei de 23 septembrie, reprezentând echinocţiul de primăvară în emisfera sudică şi echinocţiul de toamnă în emisfera nordică.

Mişcarea aparentă a Soarelui pe sfera cerească, determinată de mişcarea reală a Pământului pe orbita sa, generează pentru latitudinile noastre inegalitatea duratei zilelor şi nopţilor la diferite epoci ale anului, datorită poziţiei aproximativ fixe în spaţiu a axei de rotaţie a Pământului, precum şi a înclinării sale faţă de planul orbitei acestuia. Astfel, pe sfera cerească, Soarele parcurge în decurs de un an un cerc mare numit ecliptica (ce marchează de fapt planul orbitei Pământului), care face cu ecuatorul ceresc un unghi de 23° 27' .

La momentul echinocţiului de primăvără, Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cereşti în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mişcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopţilor, indiferent de latitudine. La latitudinile ţării noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, această cifră reprezintă şi valoarea medie a înălţimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodată, la data respectivă, Soarele răsare în punctul cardinal est şi apune în punctul cardinal vest.

Începând de la aceasta dată, durata zilei (faţă de cea a nopţii) va fi în continuă creştere, iar cea a nopţii (faţă de cea a zilei) în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc momentul solstiţiului de vară.

Descrierea de mai sus este valabilă doar pentru latitudinile nordice ale Terrei. În emisfera sudică a Pământului, fenomenul trebuie interpretat invers, astfel că în regiunile respective acest moment marchează începutul toamnei astronomice. Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică începe lunga zi polară, iar in cea sudică începe noaptea polară, ce vor dura, fiecare, câte şase luni.