Regele Mihai I, ultimul monarh din ţările Europei de Est, împlineşte marţi, 25 octombrie, vârsta de 95 de ani. Îşi va petrece aniversarea la reşedinţa sa din Elveţia, alături de principesele Elena şi Sofia, iar în ţară vor avea loc mai multe evenimente dedicate momentului
Anul 2016 a fost unul dificil pentru fostul suveran - şi-a anunţat retragerea din viaţa publică, la începutul lunii martie, când Casa Regală a transmis că a fost diagnosticat cu carcinom epidermoid metastazant şi leucemie cronică şi a fost supus unei intervenţii chirurgicale la o clinică din Lausanne. Astfel, Casa regală este reprezentată în toate acţiunile publice de fiica sa Margareta, custodele coroanei.
Pe 1 august 2016, regina Ana a încetat din viaţă într-un spital din Morges. Funeraliile regale au fost organizate pe 13 august, regina fiind înmormântată la Curtea de Argeş.
Regele Mihai şi Regina Ana au fost cel mai longeviv cuplu regal din istoria României. Pe 10 iunie 2013, Majestăţile au sărbătorit, într-un cadru privat, Nunta de Safir, 65 de ani de la căsătorie.
Regele Mihai a petrecut cea de-a 94-a aniversare în Elveţia, din cauza ”stării de slăbiciune” a reginei Ana. Anul trecut, în România nu au fost organizate manifestări ample.
Cea mai recentă vizită a regelui Mihai la Bucureşti datează din noiembrie 2014, când l-a decorat pe fostul preşedinte al Poloniei Lech Walesa cu Ordinul "Coroana României" în Grad de Mare Cruce pentru "inegalabila contribuţie" la căderea comunismului în Europa.
În urmă cu câteva zile, revista elveţiană Passé simple a publicat un amplu material despre viaţa regelui Mihai I, considerat coloana vertebrală morală a României moderne.
Anul acesta, pe 25 octombrie, de la ora 18.00, în prezenta principesei moştenitoare, a principelui Radu şi a principesei Maria, va avea loc, la Ateneul Român, concertul de binefacere organizat anual de Fundaţia Principesa Margareta a României. Fondurile obţinute vor fi folosite în beneficiul programului Tinere Talente, prin care fundaţia oferă burse de studiu pentru tineri artişti aflaţi în situaţii materiale dificile.
În debutul concertului, principesa Margareta va citi mesajul dedicat aniversării regelui Mihai I. Concertul va fi oferit de violonistul Roman Kim, care va fi acompaniat de Orchestra Fundaţiei Principesa Margareta a României, dirijată de Tiberiu Soare.
În aceeaşi seară, de la ora 19.00, în Salonul Cerchez al Palatului Cotroceni, va avea loc lansarea cărţii ”Anul regal”, apărută la editura Adenium, care va fi urmată de proiecţia filmului ”Războiul Regelui”, realizat de John Florescu.
De numele Regele Mihai I sunt legate decizii controversate precum lovitura de stat de la 23 august 1944 şi abdicarea din 30 decembrie 1947.
Regele Mihai I al României (1927-1930 şi 1940-1947) s-a născut la Sinaia, tatăl său fiind prinţul Carol, fiul cel mai mare al regelui Ferdinand (1914-1927), iar mama, principesa Elena a Greciei. Dinastia din România era parte a familiei Hohenzollern-Sigmaringen, ramura catolică a familiei imperiale germane, Hohenzollern. Mihai este al treilea rege al României, după Carol I (1866-1914) şi nepotul de frate al acestuia, Ferdinand.
REGE LA 5 ANI...
Descendent direct al reginei Victoria, văr cu reginele Marii Britanii şi Danemarcei, cu regii Spaniei şi al Suediei, Mihai a devenit rege pentru prima dată la vârsta de 5 ani şi jumătate, după moartea regelui Ferdinand. Tronul a fost preluat de tatăl său, Carol II, în 1930, pentru ca, aproape de împlinirea vârstei de 19 ani, Mihai să devină pentru a doua oară rege al României, în timp ce tatăl său a plecat în exil. Cei doi nu s-au mai revăzut niciodată.
În iunie 1948, regele exilat în Grecia, la o reşedinţă a mamei sale, s-a căsătorit cu Ana de Bourbon-Parma (1923-2016), nepoata de soră a ultimei împărătese austro-ungare, Zita de Bourbon-Parma. Cei doi se cunoscuseră în noiembrie 1947, în timpul unei călătorii la Londra a regelui pentru a participa la nunta reginei Elisabeta a II-a.
În 1949, cuplul regal s-a mutat în Elveţia, la Lausanne, unde s-a născut prima fiică, principesa Margareta. Ea a fost urmată de alte patru fiice: Elena (n. 1950), Irina (n. 1953), Sofia (n. 1957), Maria (n. 1964). Familia a trăit la Versoix (Elveţia) din 1954.
După 43 de ani de exil, regele şi-a dorit să revină în ţară, însă intenţia sa a fost refuzată, în aprilie 1990, în timpul mandatului lui Ion Iliescu. Regele s-a întors din drum de la Zurich, unde a aflat că autorităţile române îi refuzaseră viza care îi era necesară întrucât, în decembrie 1947, îi fusese retrasă cetăţenia română. Revenirea a avut loc abia pe 25 decembrie 1990, când a ajuns la Bucureşti cu un paşaport diplomatic danez. A primit o viză de 24 de ore, doar pentru a merge la mormintele de la Curtea de Argeş ale strămoşilor săi şi pentru a asista la slujba de Crăciun de la mănăstire. Pe drum, a fost oprit de un baraj al Poliţiei şi întors la Bucureşti, de unde a trebuit să plece cu un avion.
Permisiunea de a reveni în România i-a fost acordată finalmente în 1992, pentru a sărbători Paştele în ţară. Mihai I a fost primit de aproximativ 500.000 de români, care au ieşit în stradă pentru a-i vedea pe monarh şi familia regală.
După 1990, regele Mihai nu a exclus revenirea pe tron, dacă aceasta va fi voinţa poporului. ”Dacă oamenii vor să mă întorc înapoi, mă voi întoarce înapoi”, spunea regele.
În 1997, regele Mihai I a redobândit cetăţenia română, iar în 2004 cuplul regal s-a stabilit în regiunea elveţiană Aubonne.
În urmă cu cinci ani, cu ocazia împlinirii a 90 de ani, regele Mihai I a ţinut un discurs în faţa Parlamentului. ”Am servit naţiunea română de-a lungul unei vieţi lungi şi pline de evenimente, unele fericite şi multe nefericite. După 84 de ani de când am devenit rege, pot spune fără ezitare naţiunii române: cele mai importante lucruri de dobândit, după libertate şi democraţie, sunt identitatea şi demnitatea. Elita românească are aici o mare răspundere. Democraţia trebuie să îmbogăţească arta cârmuirii, nu să o sărăcească. România, ca toate ţările din Europa, are nevoie de cârmuitori respectaţi şi pricepuţi”, a spus regele cu acea ocazie.
