Luni, pe 3 mai, in jurul orei 12:24, Sectia 11 de Politie a fost sesizata cu privire la faptul ca in strada Nerva Traian, din sectorul 3, un individ necunoscut a patruns in interiorul unei sucursale bancare, unde a amenintat cu un obiect ascutit o lucratoare a bancii si a cerut casierei sa ii puna intr-o punga din plastic incasarile, dupa cum arata comunicatul Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti (DGPMB).
Potrivit aceluiasi document, casiera a pus in punga o parte a banilor aflati in caserie, respectiv suma de 5.100 lei si 1.300 euro, pe care a inmanat-o agresorului, dupa care acesta a fugit imediat intr-o directie necunoscuta.
Echipajul de interventie a societatii de paza care asigura monitorizarea societatii a sosit la locul faptei in aproape 4 minute din momentul actionarii sistemului de alarmare.
"Prejudiciul nu a fost recuperat, iar noi am stabilit un portret-robot al talharului. Suspectul are aproape 1,80 m, ten deschis, este atletic, are ochi verzi, este imbracat cu un hanorac bleumarin si pantaloni de trening inchisi la culoare si purta o masca de tip cagula. Orice persoana care detine informatii referitoare la agresor poate suna la 112", a explicat Ciocan.
El adauga ca in perioada 11 ianuarie-12 februarie 2010, Politia Capitalei a controlat 1037 de unitati bancare din Bucuresti si a sanctionat 833 dintre ele.
"Am dat 35 de amenzi, dintre care 7 la unitatile bancare si 28 la firmele de paza. In valoare totala de 14.500 de lei. Printre neregulile pe care Politia Capitalei le-a constatat se numara lipsa pazei la casieria bancii si timpul de reactie scurt al firmelor de paza si protectie. De exemplu, la unele firme de paza s-a inregistrat un timp de reactie de 33 sau 46 de minute, ceea ce este foarte mult", a adaugat Christian Ciocan.
"Criminalitatea de vitrina" din Bucuresti, cea mai deranjanta pentru populatie
Cersetoria, prostitutia si furturile de masini sunt principalele infractiuni din Bucuresti si cele mai periculoase, in comparatie cu celelalte capitale europene, despre care povesteste purtatorul de cuvant al Politiei Capitalei.
Putem vorbi de furturile de orice fel si le includem si pe cele de autoturisme, apoi de loviri si alte violente, dar si de producerea si traficul de droguri. Principala categorie de infractiuni este insa detinuta de loviri si alte violente, care constituie din totalul infractiunilor din Capitala aproape 80%.
"Criminalitatea a avut o evolutie constanta in ultimii doi ani. De exemplu, in primele sase luni din 2008, au fost inregistrate 11.697 de furturi de orice tip, iar pe aceeasi perioada a lui 2009, am avut de-a face cu 14.938 de furturi. In ceea ce priveste lovirile si alte violente, in prima jumatate a anului 2008 au avut loc 540 de astfel de infractiuni, iar in primele sase luni ale lui 2009, 574 de loviri", a explicat Ciocan.
Dupa informatiile pe care purtatorul de cuvant al Politiei Capitalei le-a pus la dispozitie, zona centrala este cea mai vizata pentru furturi, pentru ca acolo se gasesc locuri valoroase, dar si masini scumpe, prostitutie, pentru ca traficul este mai mare si pentru ca exista cersetorie. Aceste infractiuni, care sunt denumite "criminalitate de vitrina", pentru ca sunt expuse, la vedere, deranjeaza cel mai mult populatia din Bucuresti.
In Capitala, talharia, care inseamna un furt insotit de o violenta fizica, este cel mai adesea intalnita sub forma de smulgere, iar legat de zona periferica, aici avem de-a face mai mult cu conflictele spontane si nu cu cele premeditate.
"In Romania nu exista o legislatie care sa stopeze aceste tipuri de infractiuni. Cersetorii, la fel ca si prostituatele, primesc amenzi, dar pentru ca nu au proprietatti si alte bunuri pe numele lor, nu-si pot plati amenzile. In cazul furturilor auto, hotii le fura doar ca sa le foloseasca si ulterior sa le abandoneze, iar asemanator se intampla si in cazul masinilor de lux, pe care acestia le vand la preturi derizorii, fata de valoarea lor reala", a detaliat Ciocan.
Cat de sigur este Bucurestiul, in comparatie cu celelalte capitale europene ?
Din statisticile Politiei Capitalei, remise catre Antena3.ro, capitala Romaniei pare a fi cea mai sigura capitala europeana, atat datorita numarului mic de infractiuni, cat si din perspectiva gravitatii infractiunilor.
"Bucurestiul, desi a avut parte de talharii si furturi, ramane totusi cea mai sigura capitala din Europa. Astfel, in topul infractiunilor de furt, vatamare corporala grava si de producere si trafic de droguri se afla Berlinul, care este urmat de Budapesta si de Praga. In ce priveste numarul total de infractiuni din perioada ianuarie-iunie 2008, Bucurestiul a inregistrat 18.211 de infractiuni, in timp ce Berlinul a avut 238.827 de fapte, Budapesta, 52.235 si Cehia, care a avut 41.636 de infractiuni", a specificat Ciocan.
In prima jumatate a anului 2008, in Bucuresti au fost inregistrare 9090 de furturi, pe cand in Berlin au avut loc peste 94.000, in Budapesta ele au depasit 20.000, iar in Praga au fost peste 29.000 de astfel de fapte. La vatamare corporala grava, Bucurestiul are o evidenta de 2 infractiuni, iar Berlinul peste 5700, Budapesta, peste 900 si Varsovia de aproape 500 de cazuri.
Ciocan : " Bucurestiul nu a avut jafuri cu mana armata"
Furturile auto au inregistrat in Bucuresti 692 de cazuri, in Berlin peste 2600, in Praga peste 330, iar in Budapesta peste 2400. Legat de droguri, Bucurestiul a avut parte de 803 cazuri, Berlinul de 5600, urmat de Varsovia, cu 1600.
"In orice caz, criminalitatea de vitrina este cea care deranjeaza cel mai mult oamenii de rand, iar restul infractiunilor, cum ar fi furturile sau violentele nu constituie un pericol atat de mare, avand in vedere ca Bucurestiul nu a avut jafuri cu mana armata si inregisteaza un numar redus de grupuri de mare violenta, in care sunt incluse infractiunile de rapire si omor", a concluzionat Ciocan.
Trendul criminalitatii bucurestene a fost descendent in ultimii sase ani, insa, pe fondul crizei economice, infractorii au inceput sa se reprofileze pe alte fapte penale.
In loc sa comita talharii sau furturi, ei au trecut la criminalitatea informatica, respectiv la skimming, ceea ce inseamnca clonarea cardurilor si phising, prin care clientilor bancilor li se solicita prin intermediul emailului codul PIN al cardului sau alte informatii personale si prin care infractorii obtin astfel castiguri mari intr-un timp scurt.
