Căutare Live

Schimbarea modificarii: Legea Educatiei in ultimii 20 de ani

Stabilitate si strategie. Sunt atribute pe care invatamantul romanesc nu le-a cunoscut dupa revolutia din decembrie 1989 si pe care continua sa le ignore, chiar si dupa 20 de ani de democratie. Intr-o fraza, putem descrie "evolutia" educatiei romanesti ca fiind un fel de "expeditie" pentru fostii si actualii elevi sau liceeni, pentru ca ministri dintr-o lista lunga, care au venit la carmuirea Ministerului Invatamantului dupa '90, au oferit copiilor o experienta in care legile educatiei s-au modificat de nenumarate ori.

Periplul prin istoria educatiei din ultmii 20 de ani reuneste cele mai importante prevederi si modificari legislative din domeniu.

Iata, pentru inceput, cu ce se pot lauda ministrii Educatiei din 1990 si pana acum:

1. MIHAI SORA: ianuarie 1990 - 29 IUNIE 1990
- a redus durata invatamantului obligatoriu de la 10 clase la 8 clase

2. GHEORGHE STEFAN: IULIE 1990 - 15 OCTOMBRIE 1991

3. MIHAI GOLU: 16 OCTOMBRIE 1991 - 19 NOIEMBRIE 1992

4. LIVIU MAIOR: 20 NOIEMBRIE 1992 - 9 DECEMBRIE 1996
- a introdus Legea invatamantului 84/1995
- a schimbat toate programele scolare anterioare anului 1989 (1992-1994)
- a finalizat primele negocieri cu Banca Mondiala, pentru mai multe proiecte de finantare

5. VIRGIL PETRESCU: 9 DECEMBRIE 1996 - 4 DECEMBRIE 1997
- a introdus Legea 128/1997 privind Statutul Personalului Didactic

6. ANDREI MARGA: 5 DECEMBRIE 1997 - 28 DECEMBRIE 2000
- a aplicat prevederile Legii invatamantului in sensul organizarii ca forme de evaluare nationala a examenului de Capacitate si a examenului de Bacalaureat (1999)
- a elaborat Noul
Curriculum National si l-a aplicat la clasele I-IX
- a introdus manualele alternative pentru ciclul primar, gimnazial si liceal
- a inceput reforma invatamantului profesional si tehnic
- a inlocuit anului scolar pe trimestre cu anul scolar pe semestre
- a inlocuit evaluarea prin note in invatamantul primar cu evaluarea prin descriptori de performanta (calificative)
- a inceput descentralizarea sistemului de invatamant prin trecerea unitatilor de invatamant in subordinea autoritatilor locale
- a introdus evaluarea institutionala a scolilor si liceelor

7. ECATERINA ANDRONESCU: 28 DECEMBRIE 2000 - 19 IUNIE 2003
- a introdus repartizarea computerizate in vederea admiterii in invatamantul liceal si professional (2001)
- a implementat primul program national de informatizare a unitatilor de invatamant preuniversitar, prin dotarea cu laboratoare informatizate a 1.100 licee (2001 - 2002)
- a revizuit finalitatile, curriculum si structura invatamantului obligatoriu
- a introdus Legea 268/2003, prin care invatamantul obligatoriu este extins de la 8 la 10 clase
- a infiintat prin aceeasi lege a Scolilor de Arte si Meserii
- a restructurat reteaua scolara si a asigurat transportul elevilor cu microbuze scolare
- a introdus programe sociale cu impact major, cum ar fi reabilitarea scolilor din mediul rural cu finantare externa, "Cornul si laptele", asigurarea rechizitelor scolare gratuite pentru elevii care provin din familiile cu venituri reduse
- a modificat metodologia de evaluare si selectie a manualelor scolare
- a reorganizat examenul national de Capacitate
, prin sustinerea acestuia intr-o singura sesiune, inclusiv prin atribuirea unei noi denumiri: teste nationale

8. ALEXANDRU ATHANASIU: 19 IUNIE 2003 - 28 DECEMBRIE 2004
- a revizuit curriculumul pentru ciclul primar si gimnazial
- a repartizat computerizat cadrele didactice participante la concursul de titluarizare
- a introdus anul de completare pentru absolventii de invatamant profesional, care doresc continuarea studiilor la liceu si a programelor scolare aferente
- a introdus standardele de evaluare pentru clasele a IV-a, a VIII-a si a XII-a, precum si a criteriilor de notare in ciclul gimnazial
- a introdus programele sociale "Bani de liceu" si Euro 200

9. MIRCEA MICLEA: 29 DECEMBRIE 2004 - 10 OCTOMBRIE 2005
- a introdus Ordonanta de urgenta 75/2005 privind asigurarea calitatii in invatamant, care prevede indiintarea Agentiei Romane pentru Asigurarea Calitatii in Invatamantul Preuniversitar
- a modificat legislatia privind studiile de master si doctorat

10. MIHAIL HARDAU: 8 NOIEMBRIE 2005 - 3 APRILIE 2007
- a introdus Legea nr. 87/2006 privind asigurarea calitatii in educatie
- a modificat sistemul de elaborare a subiectelor pentru examenele nationale si a introdus publicarea variantelor de subiecte pe Internet
- a realizat introducerea experimentala a tezelor cu subiect unic
- a redimensionat bugetul alocat educatiei si sumele alocate de la bugetul de stat, pentru modernizarea infrastructurii scolare
- a introdus cursul optional de Limba, literatura si civilizatie romaneasca pentru elevii din afara granitelor tarii
- a demarat proiectul "Campusuri scolare"

11. CRISTIAN ADOMNITEI: 4 APRILIE 2007 - 10 OCTOMBRIE 2008
- a eliminat Testele Nationale si a introdus oficial Tezele cu subiect unic
- a finalizat programul national de informatizare a unitatilor de invatamant preuniversitar
- a crescut fondurile alocate de la bugetul de stat pentru modernizarea infrastructurii scolare

12. ANTON ANTON: 11 OCTOMBRIE - 22 DECEMBRIE 2008
- a vrut sa continue programul Ministerului Educatiei de reducere a volumului de cunostinte din manuale, care a scazut cu o treime din clasele V-VIII

13. ECATERINA ANDRONESCU: 23 DECEMBRIE 2008 - 1 OCTOMBRIE 2009
- a introdus in programa scolara patru ore de sport
- a propus intr-un proiect de lege ca examenul de Bacalaureat sa cuprinda trei probe scrise: una la limba romana, obligatorie pentru toate profilurile de studiu, a doua - matematica sau istorie, in functie de profil, si a treia, la alegere dintre chimie, biologie sau fizica pentru profilul real si psihologie, filozofie sau economie, pentru profilul uman. Examenul cuprindea si o proba practica, prin care elevii trebuiau sa isi dovedeasca competentele pe computer. Proba practica era sustinuta de toti elevii, exceptie facand doar aceia care au terminat licee de informatica.
- noua forma a Bacalaureatului nu mai cuprindea probele orale la limba romana sau straina. In schimb, elevii puteau obtine pe parcursul clasei a XII-a certificate de competenta lingvistica pentru limba straina si certificat de competente de comunicare pentru limba romana.
- a propus desfiintarea formei de invatamant la distanta din cadrul Universitatii Spiru Haret

14. EMIL BOC: 2 OCTOMBRIE 2009 - 22 DECEMBRIE 2009
- a revocat ordinul fostului ministru Ecaterina Andronescu, prin care directorii de scoli erau numiti de catre minister.
- a intentionat sa faca demersuri pentru schimbarea manualelor si a programelor scolare, dar si pentru a schima modul in care vor fi numiti directorii de scoli
- a dorit introducerea unui sistem prin care sa fie evaluate competentele elevilor si nu cantitatea de informatii pe care au reusit sa o retina
- a intentionat sa puna in practica programul "Scoala dupa scoala", care presupunea prelungirea timpului pe care il petrece un copil la scoala, pentru a-si face temele si, de asemenea, pentru a manca de pranz.

15. DANIEL FUNERIU: 23 DECEMBRIE - PREZENT
- a propus adobtarea unei noi legi a educatiei, lege adoptata deja de Guvern, care prevede mai multe modificari, printre care:
- introducerea evaluarilor periodice si includerea clasei a IX-a in gimnaziu
- introducerea de amenzi pe care parintii vor trebui sa le plateasca in cazul in care copiii lor lipsesc de la cursuri
- introducerea invatamantului obligatoriu de 10 clase, care cuprinde invatamantul primar si gimnazial
- prevederea ca Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului sa organizeze cursuri de tipul ,,A doua sansa", in vederea promovarii ivatamatului primar pentru persoanele care, din diferite motive, nu au absolvit acest nivel de ivatamat pana la 14 ani.
- prevederea ca absolventii ivatamatului gimnazial care nu continua studiile in ivatamatul liceal sunt obligati sa finalizeze pana la varsta de 18 ani cel putin un program de pregatire profesionala care permite dobandirea unei calificari corespunzatoare Cadrului National al Calificarilor.
- durata studiilor in invatamatul liceal - forma de ivatamat de zi - sa fie de 3 ani filiera teoretica, 3 sau 4 ani pentru filiera vocationala si de 4 ani pentru filiera tehnologica

Dreptul la educatie, garantat de Constitutie
Dupa o lunga perioada de timp, in care invatamantul din Romania a avut un caracter "dirijat" urmeaza, din primul an de democratie post-revolutionara, depolitizarea invatamantului si intrarea sa pe o cale normala.

Reforma educatiei din Romania post-decembrista a inceput din 1990 cu o serie de hotarari de guvern si ordine de ministru, prin care se reglementa invatamantul nostru, pentru ca in acea perioada Romania se afla intr-un vid legislativ in toate domeniile de activitate.

Pentru ca Romania avea de-a face cu o perioada de tranzitie politica si avea ca scop schimbari imediate, o lege organica, cum este cea a invatamantului suferea si ea o perioada dificila. De aceea, in perioada de cinci ani dupa Revolutie, invatamantul a fost asigurat de noua Constitutie, care a fost adoptata in anul 1991 si in care "dreptul la invatatura" evidentia clar organizarea educatiei din tara noastra.

Astfel, articolul 32 specifica cum ca "Dreptul la invatatura este asigurat prin invatamantul general obligatoriu, prin invatamantul liceal si prin cel profesional, prin invatamantul superior, precum si prin alte forme de instructie si de perfectionare".

Invatamant gratuit si autonomie universitara
Conform Constitutiei din '91, invatamantul de toate gradele se desfasoara in limba romana, dar ca, in conditiile legii, invatamantul se poate desfasura si intr-o limba de circulatie internationala.

Dreptul persoanelor apartinand minoritatilor nationale de a invata limba lor materna si dreptul de a putea fi instruite in aceasta limba sunt garantate; modalitatile de exercitare a acestor drepturi se stabilesc prin lege. Invatamantul de stat este gratuit, potrivit legii, iar institutiile de invatamant, inclusiv cele particulare, se infiinteaza si isi desfasoara activitatea in conditiile legii.

Autonomia universitara este garantata si statul asigura libertatea invatamantului religios, potrivit cerintelor specifice fiecarui cult. De asemenea, in scolile de stat, invatamantul religios este organizat si garantat prin lege.

Abia din 1995 tara noastra a avut o lege de specialitate dupa care s-au realizat toate actualizarile si republicarile ulterioare. Astfel, vreme de cinci ani, documentele emise de Parlament au fost stalpul de rezistenta pentru tot ce a insemnat legislatie in educatie.

Primele decizii
Prima aparitie in democratia din Romania a legii care guverna invatamantul are loc in anul 1990, prin actul normativ cu numarul 521 din 12 mai 1990 si care avea denumirea "Hotarare privind organizarea si functionarea invatamantului in Romania in anul scolar (universitar) 1990/1991".

Printre masurile prioritare s-a numarat si refacerea structurii sistemului de invatamant, prin revenirea la obligativitatea invatamantului de 8 ani. Alte masuri au vizat reinfiintarea invatamantului postliceal de specialitate, desfiintarea organizarii invatamantului liceal pe trepte de acces la instruire, reinfiintarea unitatilor de invatamant pentru cultele religioase, recunoscute de stat, atat cel ortodox, cel romano-catolic, cat si scoli pentru cultele protestante, cele din urma constituind chiar o premiera pentru reteaua unitatilor de invatamant din tara noastra. De asemenea, s-a adoptat un nou nomenclator de meserii, prin care se pregatesc elevii de la invatamantul profesional, liceal, postliceal si de maistri.

Seria reformelor in invatamant a continuat si in anul urmator, cand prin hotararea guvernului numarul 461 din 30 iunie 1991, invatamantul superior a evoluat prin aparitia colegiilor universitare, ca invatamant superior de scurta durata. In urma declansarii actiunii de privatizare a societatilor comerciale cu capital de stat, ministerul se vede nevoit sa-si apere si sa-si consolideze baza materiala.

Astfel, prin acest act normativ se prevede restituirea "unitatilor de invatamant prin ministere si departamente, fara plata, de catre unitatile economice de stat care nu s-au reorganizat in baza Legii nr. 15/1990, baza materiala a unitatilor de invatamant, inclusiv internatele si cantinele scolare, precum si atelierele pentru pregatirea practica a elevilor, care a fost preluata, fara plata, de unitatile economice odata cu activitatea de invatamant si instruire practica a elevilor".

Doi ani mai tarziu, prin hotararea nr. 283 din 21 iunie 1993, invatamantul nostru paseste cu noi perspective de dezvoltare si diversificare a ofertei educationale. Una dintre acestea a fost adoptarea unui nou nomenclator de specializari, atat pentru invatamantul superior de lunga durata, cat si pentru invatamantul superior de scurta durata. Alta decizie se refera la cresterea numerica a accesului tinerilor la studii universitare prin introducerea taxei de studii pentru "studentii admisi peste numarul de locuri aprobate."

Invatamantul particular
Inca din anul 1990 au aparut primele scoli si universitati particulare, care au functionat in baza unei reglementari din perioada interbelica. Infiintate pe baza Legii nr. 21 din 1924, aceste institutii particulare au functionat in paralel cu reteaua institutionala de stat, iar situatia lor a fost reglementata prin promulgarea Legii nr. 88 din 17.12.1993 privind acreditarea institutiilor de invatamant superior si recunoasterea diplomelor, republicata, si a Legii invatamantului nr. 84 din 1995 pentru invatamantul preuniversitar particular.

Aceasta interventie legislativa a fost necesara datorita exploziei ofertei invatamantului universitar, prin care s-au infiintat peste 70 de universitati particulare si care functionau in baza Legii nr. 51/1990 privind initiativa particulara in sectorul economic si social.

Ca o masura de protectie sociala a cursantilor de la unitatile de invatamant particular care au absolvit cursurile inainte de declansarea actiunii de autorizare, ministerul a elaborat Legea nr. 71 din 1995 privind dreptul absolventilor invatamantului particular liceal, postliceal si superior de a sustine examenul de finalizare a studiilor la unitati si institutii similare din invatamantul de stat. Prevederile continute de diversele hotarari de guvern au fost revizuite si completate odata cu aprobarea Legii Invatamantului nr. 84 din 1995, la care se adauga Legea nr. 128 din 1997 privind Statutul Personalului Didactic.

Prima lege a invatamantului
Legea Invatamantului nr. 84 din 1995, o lege organica care reglementeaza toate problemele invatamantului, are ca principii de baza educatia ca prioritate national democratica, sansele egale de acces la educatie pentru toti cetatenii tarii, gratuitatea invatamantului de stat si adaptarea retelei unitatilor de invatamant la evolutia demografica si la nevoile de instruire profesionala. Datorita unor dificultati de aplicare a acestei legi si in urma revendicarilor unor grupuri de presiune, cum ar fi studentii, grupurile etnice sau sindicatele, Legea Invatamantului a fost de mai multe ori modificata si completata.

Astfel, prima modificare dupa prima lege a invatamantului, aparuta in 1995, are loc in 1999, cand Parlamentul emite Legea nr. 151 din 30 iulie 1999, privind aprobarea OUG nr. 36/1997 pentru modificarea si completarea Legii invatamantului nr. 85/1995.

Modificari la capacitate
Legea initiala din 1995 prevedea ca studiile gimnaziale sa se incheie cu sustinerea unui examen national de capacitate, structurat pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Invatamantului, la urmatoarele discipline: Limba si literatura romana, Matematica, Istoria romanilor si Geografia Romaniei. Elevii apartinand minoritatilor nationale, care frecventeaza cursurile gimnaziale in limba materna, sustin si o proba la Limba si literatura materna. Ulterior, in lege s-a modificat denumirea Ministerului de resort, din Ministerul Invatamantului in Ministerul educatiei Nationale si una dintre probele examenului de capacitate, respectiv nu se mai dadeau cumulativ istoria si geografia Romaniai, ci doar o materie din cele doua.

O noutate din legea modificata in 1999 este infiintarea clasei a XIV-a pentru invatamantul liceal si inlocuirea liceului la cursurile fara frecventa cu cel de frecventa redusa sau la distanta.

Apoi, din noile reglementari fac parte si filierele si profilurile liceelor, care s-au diversificat dupa modificarea legii din '99, respectiv filiera teoretica, cu profilurile umanist si real, filiera tehnologica, cu profilurile tehnic, servicii, exploatarea resurselor naturale si protectia mediului si filiera vocationala, cu profilurile militar, teologic, sportiv, artistic si pedagogic. Atestatul profesional eliberat de licee pe langa diploma de bacalaureat isi schimba si el denumirea, in "certificat de competente profesionale", iar durata studiilor liceale din 1995, care era de 5 ani pentru invatamantul profesional, se reduce la 4 ani, din 1999.

De asemenea, din 1999, o adaugire la legea invatamantului prevede ca Ministerul Educatiei Nationale poate restructura profilurile si specializarile in raport cu dinamica profesiilor si a ocupatiilor de pe piata fortei de munca.

Desi in legea initiala din 1995, Ministerul Invatamantului de la vremea aceea preciza clar care sunt materiile pentru probele de admitere pentru liceu (adica Limba si literatura romana - scris, Limba si literatura moderna - scris, proba sustinuta de candidatii care se inscriu la concursul de admitere pentru clase cu limbi de predare ale minoritatilor nationale, Matematica - scris, caz in care pentru profilurile teoretic-umanist, teologic, de arta si sportiv se poate alege, in locul Matematicii, o disciplina din profilul liceului - scris si probe de aptitudini specifice pentru anumite tipuri de licee, stabilite in metodologie, care se sustin inaintea concursului de admitere si au caracter eliminatoriu), totusi actualizarea legii din 1999 subliniaza ca admiterea elevilor in invatamantul liceal se face pe baza criteriilor stabilite prin metodologia elaborata de Ministerul Educatiei Nationale, care se da publicitatii la inceputul anului scolar precedent admiterii.

De asemenea, varsta pentru inscrierea la concursul de admitere s-a modificat in 1999, adica la inceperea anului scolar elevul nu trebuie sa depaseasca 18 ani, in loc de 17.

Modificarile la bacalaureat
Studiile liceale se incheie cu un examen de bacalaureat, care cuprinde in 1995 cateva materii, iar din 1999 isi largeste curricula si cuprinde materii in functie de profilul, filiera liceului si optiunea elevului. Tot din 1999, lista cuprinzand probele de examen, continutul programelor si modul de desfasurare a bacalaureatului si a examenului de certificare a competentelor profesionale se stabilesc prin metodologie, aprobata de Ministerul Educatiei Nationale si se dau publicitatii pana la data inceperii anului scolar precedent examenului. La intocmirea listei cuprinzand probele de examen si la stabilirea continutului programelor de bacalaureat pot fi consultate si institutiile de invatamant superior, iar in cazul intreruperii studiilor se recunoaste fiecare an scolar promovat. De asemenea, la cerere, se elibereaza un document de certificare a studiilor efectuate.
In ceea ce priveste numarul de sesiuni al examenului de bacalaureat, care sunt organizate in decursul unui an scolar, acesta a crescut de la legea data in 1995, cand Ministerul permitea o singura sesiune, la doua sesiuni, incepand cu 1999. Prezentarile ulterioare la aceste examene sunt conditionate de achitarea unor taxe stabilite de Ministerul Educatiei Nationale, potrivit legii.
In 2010, un nou proiect pentru Legea Educatiei, "construit in ideea stabilitatii"
De-a lungul anilor, legea invatamantului a suferit numeroase modificari, iar cea mai recenta o traim acum, cand Daniel Funeriu, ministrul Educatiei, a propus un nou proiect de lege. Guvernul a aprobat, in sedinta speciala, forma finala a proiectului, desi sindicalistii din invatamant au continuat sa conteste proiectul, iar proiectul a fost publicat ulterior pe site-ul MECTS.
Printre noutatile noului proiect al Legii Educatiei se numara evaluarile periodice si includerea clasei a IX-a in gimnaziu. Aceasta din urma ii nemultumeste pe sindicalistii din invatamant, pentru ca acest aspect va scadea calitatea
cunostintelor in invatamantul liceal.
O alta noutate adusa de Legea Educatiei o reprezinta amenzile pe care parintii vor trebui sa le plateasca in cazul in care copiii lor lipsesc de la cursuri.
Dupa aprobarea proiectului in Guvern, Daniel Funeriu, ministrul Educatiei a declarat ca Legea a fost gandita in ideea stabilitatii, a echitatii si a solidaritatii.
"Proiectul Legii Educatiei a fost construit in ideea stabilitatii. Acesta a fost unul dintre principalii piloni pe care am construit aceasta Lege a Educatiei. Apoi, ne-am gandit la coerenta, predictibilitatea si sustenabilitatea sistemului educational. De asemenea, un alt pilon a fost echitatea. Echitatea si solidaritatea", a declarat Funeriu.
Sindicalistii sustin ca noua Lege a Educatiei incalca multe dintre prevederile deja existente, printre care Codul muncii si Legea proprietatii. Singura lor speranta ramane Parlamentul, care va putea propune amendamente care sa modifice forma actuala a Legii Educatiei.
Guvernul spera ca aceasta sa fie aprobata pana la sfarsitul lunii iunie, cand se incheie sesiunea parlamentara.

Greva generala in educatie, pe 22 aprilie... Salarii care sfideaza criza la Ministerul Transporturilor...
Parteneri
Efecte secundare surprinzătoare ale consumului de sos de mere. Află ce spun specialiștii
Catine.ro
Ultimele știri
x