De vreme ce sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului se apropie, creștinii se adună în număr mare și pornesc în pelerinaj spre diverse mănăstiri. În țara noastră multe biserici și mănăstiri poartă hramul acestui praznic și aproximativ 2,2 milioane de români își sărbătoresc onomastica pe 15 august, de Sfânta Maria Mare.
Unul dintre lăcașele de cult unde pelerinii pot poposi cu ocazia acestui praznic este Mănăstirea Nicula. Aceasta este renumită pentru icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului cu Pruncul Iisus. Mănăstirea este localizată în apropierea orașului Gherla, în localitatea Nicula.
În fiecare an de Sfânta Maria Mare, când această mănăstire își serbează hramul, mulți creștini veniți din toate zonele țării și chiar de peste hotare se adună aici pentru a se închina la icoana Sfintei Fecioare Maria.
Istoricul mănăstirii
Aceast lăcaș de cult și rugăciune este printre cele mai vechi din Transilvania și din țară. Începuturile acestei mănăstiri sunt strâns legate de Nicola, un pustnic care a poposit în această zonă în 1326. El a dat numele atât satului, cât și mănăstirii. Prima scrierea istorică ce vorbește despre aceast lăcaș sfânt datează din 1552 când istoricii scriau despre ea ca fiind o mănăstire din lemn ce purta hramul “Sfânta Treime”.
Între 1712-1714, sfânta mănăstire a fost renovată. Din nefericire, un secol și jumătate mai târziu, un tragic incident a dus la mistuirea acesteia într-un incediu. În 1875-1879 biserica a fost reconstruită, întreg procesul continuând până în 1905. Numărul mare de credincioși care se rugau la această mănăstire l-au determinat pe profesorul de teologie Mihai Ivasco să se îngrijească de renovarea lăcașului.
După moartea acestuia, în biserică s-a construit iconostasul aurit care, mai apoi, în 1938, a fost înlocuit cu unul din lemn de tei. Scobitura din centru descoperea vestita icoană făcătoare de minuni a Feciorei Maria cu Pruncul. Turlele bisericii s-au construit abia în 1905, iar aceasta a fost pictată prima oară în 1961.
Cei care vizitează astăzi mănăstirea pot afla mai multe despre arta populară datorită obiectelor de cult din muzeul mănăstirii. Acest muzeu s-a constituit după incendiul din 1973, în timpul starețului Cleopa Nanu. În 1997, în timpul protosinghelului Visarion Pasca, muzeul conținea icoane pe lemn și sticlă, cărți vechi și alte obiecte de cult.
Despre pelerinaj
Pelerinajul la această mănăstire s-a dezvoltat în jurul icoanei făcătoare de minuni. Aceasta a fost pictată în 1681 de către preotul zugrav Luca. El a realizat icoana pe scândură de brad. Nobilul român Ioan Cupsa a cumpărat această icoană impresionantă de la Luca, aducând-o la sfânta Mănăstire Nicula. În trecut, cei care au văzut această icoană spun că ea lăcrimat continuu între 15 februarie și 12 martie 1699.
Oameni ai bisericii pretind că prin intermediul acestei picturi, Sfânta Fecioară și-a arătat milostivirea față de creștinii care se închină la ea. Bătrânii spun că această icoană este una tămăduitoare, izbăvindu-i pe creștinii care ajung la ea de boli și nevoi.
Sursă foto: dexologia.ro
Adormirea Maicii Domnului, 15 august. Prohodul Maicii Domnului... O icoană făcătoare de minuni va fi adusă în București. Data până la care credincioșii din Capitală se vor putea închina ...
