Urmărește A1 pe DiscoverPopulaţia feminină a fost majoritară, cuprinzând 9,914 milioane de persoane care reprezintă 51,1% din totalul populaţiei rezidente, potrivit Agerpres.
Comparativ cu 1 ianuarie 2018, la 1 ianuarie 2019, se remarcă adâncirea fenomenului de îmbătrânire demografică prin reducerea populaţiei tinere (de 0 - 14 ani) cu 10.200 persoane, ponderea acesteia reprezentând 15,7% în totalul populaţiei rezidente şi creşterea ponderii celei vârstnice (de 65 ani şi peste) de la 18,2% la 18,5% (+46.100 persoane).
Populaţia adultă (15-64 ani) reprezintă 65,8% din total, în scădere cu 152.000 persoane faţă de începutul anului 2018. În cadrul populaţiei adulte a crescut ponderea grupelor de vârstă 30-34 ani, 35-39 ani, 40-44 ani, 45-49 ani şi 50-54 ani şi a scăzut cea a grupelor de vârstă 15-19 ani, 20-24 ani, 25-29 ani, 55-59 ani şi 60-64 ani.
INS menţionează că în mediul urban locuiesc 10,455 milioane de persoane, reprezentând peste jumătate din populaţia rezidentă a ţării (53,9%).
La 1 ianuarie 2019, regiunea de dezvoltare Nord-Est (cu judeţele: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui) deţinea cel mai mare număr de locuitori, cu o pondere de 16,5% în populaţia rezidentă a ţării. La polul opus se situa regiunea de dezvoltare Vest (formată din judeţele: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş) cu o pondere de doar 9,2% în populaţia rezidentă a ţării.
Regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov este cea mai urbanizată regiune, populaţia care locuieşte în municipii şi oraşe reprezentând 88,5% din populaţia totală a regiunii.
Crește speranța de viață
În anul 2019, speranţa de viaţă la naştere a ajuns la 75,99 ani, în creştere cu 0,14 ani faţă de anul anterior, femeile având o durată medie a vieţii mai mare cu 7,08 ani decât bărbaţii.
Datorită nivelului diferenţiat al mortalităţii pe medii de rezidenţă înregistrat şi în anul 2019, durata medie de viaţă a populaţiei din mediul urban a fost superioară celei din mediul rural, cu 3,02 ani.
Pentru ambele sexe, durata medie a vieţii în mediul urban a fost mai mare decât cea din rural, diferenţe mai accentuate înregistrându-se pentru populaţia masculină (3,48 ani) faţă de cea feminină (1,84 ani).
Conform INS, în anul 2019, sporul natural al populaţiei rezidente a continuat să fie negativ (de -73.600 persoane), valori negative ale acestuia înregistrându-se şi în profil teritorial, în toate regiunile ţării. Cel mai mare spor negativ s-a înregistrat în regiunea Sud-Muntenia (-18.700 persoane), iar cel mai mic în regiunea Bucureşti-Ilfov (-1.500 persoane).
Valori negative semnificative ale sporului natural s-au înregistrat şi în regiunile Sud-Est (-14.200 persoane), Sud-Vest Oltenia (-11.700 persoane) şi Nord-Est (-9.500 persoane).
INS menţionează că evoluţiile semnificative înregistrate în societate, precum scăderea natalităţii, menţinerea unui spor natural negativ, migraţia internaţională, schimbarea comportamentului demografic al cuplurilor căsătorite sunt numai unii dintre factorii consideraţi răspunzători de scăderea fertilităţii şi, implicit, a populaţiei rezidente, precum şi a modificării structurii acesteia pe grupe de vârstă.
De asemenea, INS precizează că o preocupare constantă a statisticii oficiale o reprezintă estimarea populaţiei rezidente a României, precum şi calculul unor indicatori specifici.
Astfel, se observă că vârsta medie a continuat sa crească, atingând nivelul de 42,1 ani la 1 ianuarie 2019. Se poate remarca o accelerare a procesului de îmbătrânire demografică de la an la an, fapt reliefat prin menţinerea constantă a ponderii persoanelor din grupa de vârstă 0-14 ani concomitent cu creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste), fenomen evidenţiat prin indicele de îmbătrânire demografică.
Acesta a crescut de la 80,6 (la 1 ianuarie 2004) la 118,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2019).
Se anticipează că numărul populaţiei rezidente tinere, de vârstă preşcolară şi şcolară, va continua să aibă un trend descendent şi ajunge în anul 2030 la 3,12 milioane persoane, iar în anul 2060 la numai 2,15 milioane persoane comparativ cu 3,53 milioane în prezent (în anul şcolar 2019/2020).
În ceea ce priveşte segmentul populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste), până în anul 2030 se anticipează un trend ascendent, estimându-se că populaţia de 65 ani şi peste va ajunge în anul 2030 la 3,75 milioane persoane, urmat de un trend uşor descendent, estimându-se că segmentul populaţiei de 65 ani şi peste va fi în anul 2060 la 3,73 milioane persoane, comparativ cu 3,60 milioane persoane la 1 ianuarie 2019.
Conform Diviziei de Populaţie ONU, la 1 iulie 2020, populaţia lumii a fost estimată la 7,8 miliarde de locuitori; ţările cu cea mai mare populaţie sunt China (1,439 miliarde de locuitori), India (1,380 miliarde de locuitori), Statele Unite ale Americii (331 milioane de locuitori), Indonezia (274 milioane de locuitori) şi Pakistan (221 milioane de locuitori).
Se prognozează că populaţia lumii va ajunge la 9,7 miliarde de locuitori în anul 2050 şi la 10,9 miliarde de locuitori în anul 2100.
Cele mai mari creşteri ale populaţiei între anii 2020 şi 2050 vor avea loc în: India, Nigeria, Pakistan, Congo, Etiopia, Republica Tanzania, Egipt, Indonezia, Statele Unite ale Americii, Angola, Uganda şi Niger. În jurul anului 2027, se estimează că India va depăşi China, devenind cea mai populată ţară din lume. Ţările cu cele mai mari creşteri ale populaţiei, în cifre absolute, în anul 2020 faţă de anul 2019, au fost India, China, Nigeria, Pakistan şi Indonezia.
Conform EUROSTAT, România ocupă locul 7 în cadrul Uniunii Europene din punct de vedere al populaţiei rezidente, la 1 ianuarie 2019. Ţara cu cea mai mare populaţie din UE este Germania (83,019 milioane de locuitori), iar ţara cu cea mai mică populaţie este Malta (493.500 locuitori).
