Aceasta este cea de-a treia sărbătoare cu care începe fiecare an calendaristic. Prima sărbătoare cu cruce roșie din an este Sfântul Vasile, pomenit pe 1 ianuarie, apoi pe 6 ianuarie este Boboteaza sau Botezul Domnului, iar pe 7 ianuarie creștinii îl preacinstesc pe Sfântul Ioan Botezătorul sau Sfântul Ion.
Ziua sfântă de 7 ianuarie precede ziua de Bobotează când Sfântul Ioan Botezătorul l-a botezat pe Iisus în apa Iordanului pe când aceasta avea 30 de ani, vârsta considerată de evrei ca fiind vârsta maturității.
Tradiții, obiceiuri și superstiții de Sfântul Ion pe 7 ianuarie
Încă din străbuni, această zi sfântă este încărcată de numeroase tradiții, obiceiuri, superstiții și semnificații.
Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în familia Elisabetei, care era rudă cu Fecioara Maria, și a lui Zaharia, care era preot. El a început să predice de la o vârstă fragedă, cu mult înainte ca Mântuitorul să facă acest lucru. Rolul Sfântului Ioan a fost dea pregăti lumea pentru venirea lui Iisus.
Citește și: Cum a apărut tradiția globurilor de Crăciun. Primele ornamente arătau foarte diferit
Sfântul Ioan Botezătorul îi boteza pe evrei în apele râului Iordan, pregătindu-i, de fapt, pentru adevăratul botez, cel întru Iisus Hristos atunci când el avea să înceapă să predice. Exact ca Iisus, și Sfântul Ioan a avut mulți ucenici care îl urmau.
Ziua de Sfântul Ion, sărbătorită în biserica creștină pe 7 ianuarie reprezintă încheierea Sărbătorilor de Iarnă care au fost deschise pe 6 decembrie, de Sfântul Nicolae.
Această sfântă zi mai este cunoscută şi sub numele de „Înaintemergătorul Domnului” sau „Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul”.
Tradiția spune că în dimineața zilei de 7 ianuarie, fiecare creștin trebuie să se spele pe față cu agheasmă nouă pentru a fi protejat de rele pe tot parcursul anului viitor.
O tradiție din zona rurală spune că după Sfântul Ion se botează gerul, adică temperaturile încep să crească și se înmoaie frigul.
Femeile însărcinate știu că Sfântul Ion este protectorul copiilor și al bebelușilor și de aceea acestea se roagă la el pentru a naște copii sănătoși.
Citește și: Tradiții neobișnuite de Revelion din întreaga lume. În ce țară se aruncă mobilă pe geam
Cei care îl sărbătoresc astăzi pe Sfântul Ion vor avea belșug în case și gospodării, iar animalele, ograda și culturile vor fi apărate de foc.
În anumite sate din România încă se păstrează obiceiul cunoscut drept „Iordănitul femeilor”.
Obiceiul reprezintă, de fapt, o petrecere a nevestelor care se adună toate acasă la una dintre ele, aduc mâncare și băutură și petrec până a doua zi dimineață.
În Transilvania, cei care poartă numele Sfântului Ion erau purtaţi pe brațe prin tot satul până la râu, unde erau botezaţi.
O altă tradiție este „Iordăneala” care reprezintă un fel de colind. Tinerii care au luat agheasmă nouă de Bobotează de la preot merg pe 7 ianuarie de Sfântul Ion la biserică și stropesc fiecare credincios care le iese în cale cu apa sfințită și apoi îl urează cu un colind. Cei care sunt “iordăniţi” trebuie să îi răsplătească pe colindători cu bani.
Tradiția spune că în Bucovina, în trecut, de Sfântul Ion se punea un brad împodobit la porţile tuturor celor care purtau numele de Ion, iar aceştia dădeau o petrecere.
Citește și: De ce se aprind artificiile de Revelion. Cum a început tradiția veche de sute de ani
