Ecaterina Szabo: "Ma intorc cu drag in Romania, tara in care am fost umilita de atatea ori!"

• Formula 1™ se vede în AntenaPLAY! Nu rata Marele Premiu din Miami e pe 5 mai, de la 23:00 în AntenaPLAY!

In 2010, Ecaterina Szabo a fost operata din cauza unor probleme la coloana, insa durerile nu ii dau pace nici astazi. "in 2008 am resimtit primele dureri. Timp de doi ani m-am zbatut, in spe­ranta ca durerile vor disparea. Anul trecut, in luna mai, am fost operata. Recuperarea va fi una pe termen lung, fara rezultate imediate. Am hernie de disc la patru vertebre, insa doar la una m-am operat. Cand ma gan­desc ca mai am in fata inca trei ope­ratii, raman fara cuvinte. Important este ca m-am intors in tara, in satul natal, in casa natala, alaturi de cei doi copii", a declarat Ecaterina Szabo pentru portalul covasnean 3szek.ro.

Inainte de a ajunge la Zagon, sportiva s-a oprit la Sibiu pentru lansarea cartii "Istoria Gimnasticii Romanesti", scrisa de autoarea Maria Daniel Panazan. Cu aceasta ocazie, ea s-a reintalnit cu cateva dintre elevele sale: Maria Olaru, Stela Nistor sau Marilena Neacsu. "Mi-e dor de perioada cand antrenam. imi lipsesc copiii, sala de sport, competitiile. Cand vor ajunge copiii mei pe picioarele lor o sa ma intorc acasa definitiv, alaturi de sotul meu. Atunci voi putea sa compensez copilaria pierduta din cauza gimnasticii. Aici se odihnesc parintii mei, aici ma simt cu adevarat acasa", spune fosta sportiva.

Batuta de cuplul de antrenori Karoly
La varsta de 6 ani, micuta sportiva a ajuns la centrul din Onesti, sub indrumarea antrenorilor Karoly Bela si Marta. "Am inceput scoala gene­rala la Onesti. Era prima scoala din lume specializata in gimnastica. Din doua in doua saptamani parcurgeam distanta de 70 km pana acasa. Periodic ma vizitau parintii. A fost o perioada dificila a vietii mele. M-au rupt de familie, prieteni, copilarie. Totul era calculat. Aveam voie sa mancam foarte putin. Cine nu tinea pasul era imediat eliminat. Ne cantareau de mai multe ori intr-o zi. Masurile erau extrem de severe. Aceasta a fost si cheia succesului. Gimnastele renumite nici nu ne bagau in seama, ne tratau cu indife­renta. Cel putin nu se astepta nimeni sa intram in competitie cu ele. Stresul si munca grea ne duceau la epuizare. Nu in ultimul rand, antrenorii ne si bateau. Am pierdut numarul batailor incasate. imi amintesc doar urmele loviturilor. Dungi, in culori variate, de la rosu la albastru spre negru, acopereau corpul meu. Eram copii, era un alt regim, nu puteam spune nimic. O singura data am vrut sa fug din centru. Mi-am anuntat mama sa vina sa ma ia acasa. Pana a venit ea, mi-a trecut supararea. Mama a stat de vorba cu antrenorul meu. Karoly Bela i-a spus - vedeti acele gimnaste romance langa perete? Pe ele nu o sa le bat niciodata, fiindca nu vad nimic in ele. Nu vor fi gimnaste modeste, insa fiica dumneavoastra chiar are talent. Au vorbit in ungureste, desi la acea vreme nu era voie. Nici macar nu aveam voie sa ascultam muzica ungureasca", se confeseaza Katy Szabo.

Patru medalii de aur la Los Angeles
Primele succese ale gimnastei Ecaterina Szabo au venit in anul 1983. Medalia de aur la sol la Campionatul Mondial de la Budapesta si cele doua medalii de aur la paralele si sol la Campionatul European de la Göteborg au facut din Katy Szabo una dintre favoritele la titlul olimpic de la Los Angeles (1984). "Principala rivala era americanca Mary-Lou Retton, antrenata de Karoly Bela, care ra­masese in America in 1981. Fiind izolate, noi am aflat cu putine zile inainte de competitie ca tarile socialiste boicoteaza Olimpiada. La felul cum ne-au pus la treaba antrenorii, eram convinsa ca vom fi prezente. Aveam un exercitiu foarte bun si eram convinsa ca pot invinge toate rivalele. Retton era cea mai buna la sa­rituri. Nici nu ma pregatisem la acest aparat, mizam pe restul. in final au fost patru medalii de aur. Puteau sa fie cinci, dar antrenorul Karoly Be­la avea o influenta atat de puternica in gimnastica mondiala, incat o medalie de aur era garantata pentru americani. Au stins lumina timp de 15 minute inainte sa incep exercitiul, ca sa ma incurce. Ma doare ca am obtinut doar argintul la individual compus, meritam mai mult. Bucuria a durat doua-trei minute, cat mi s-a cantat imnul. Cand am coborat, mi-am dat seama ca de maine incepe totul de la inceput", isi aduce aminte Szabo.

Citeste articolul integral in Jurnalul!

+1

Mai multe fotografii

Foto: gsp