Primul Război Mondial a însemnat un mare tribut de sânge pentru români. În jur de 335 000 de români, plus civili, sau, mai precis a zecea parte dintre români a pierit cu prețul desăvârșirii Marii Uniri, al cărei Centenar îl sărbătorim pe 1 Decembrie 2018.
Contextul fierbinte în care s-a născut statul unitar roman a fost Prima Conflagrație Mondială sau Primul Război Mondial, perioadă în care românii care trăiau separat, în țări românești, au fost nevoiți să lupte frate contra frate.
Pentru români, Primul Război Mondial a însemnat doi ani de război, sărăcie și epidemii, pierderi vieți omenești- militari sau civili.
Soldat român în tranșee - foto: identitatea.ro
Trebuie menționat faptul că pe lângă morțile din luptă, un număr uriaș de victime au murit datorită penuriei de medicamente. Numai în Europa au murit peste 10 milioane de soldați din cauza bolilor luate datorită condițiilor infernale din tranșee.
După această perioadă cruntă, în care România aproape dispăruse ca stat, după o pace de compromis dezastruoasă, se împlinea idealul naţional, România Mare, România ”Dodoloață”.
În jur de 335 000 de români, plus civili, sau, mai precis a zecea parte dintre români avea să piară cu prețul desăvârșirii Marii Uniri, al cărei Centenar îl sărbătorim pe 1 Decembrie 2018
Din aceast mare tribut de sânge se năştea România Mare: în 27 martie 1918, Sfatul Ţării a votat unirea Basarabiei cu România, iar pe 1 decembrie 1918, Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia a decretat unirea provinciilor Basarabia, Bucovina, Transilvania, Banat, Crişana, Maramureş şi Sătmar cu Regatul României.
Oamenii politici din toate provinciile româneşti erau în freamăt, se organizau consilii, se dădeau proclamaţii şi se organizau ceremonii somptuoase pentru a marca cum se cuvine marea realizare. Alba Iulia a devenit, simbolic, a doua capitală a ţării şi societatea românească a intrat într-un proces amplu de transformare, conform noii configuraţii.
Marea Unire de 1 decembrie 1918
Cuplul regal era mai iubit de popor decât oricând, iar oamenii politici care au lucrat pentru unire aveau să rămână în conducerea statului în deceniile ce au urmat.
Armistițu semnat într-un vagon de tren
Bulgaria a fost prima țară din Puterile Centrale care a semnat un armistiţiu separat la data de (29 septembrie 1918). La 30 octombrie a capitulat şi Imperiul Otoman.
În 3 noiembrie Austro-Ungaria a trimis un steag alb comandantului italian pentru a-i cere un armistiţiu şi termenii păcii. Termenii au fost aranjaţi, prin telegraf, cu autorităţile Antantei de la Paris şi au fost comunicaţi Austro-Ungariei, iar aceasta i-a acceptat.
Ziua armistițiului, sursa foto, radioiasi.ro
Armistiţiul cu Austria a intrat în vigoare începând cu ora 3, în după amiaza zilei de 4 noiembrie. Ungaria a semnat un armistiţiu separat, în urma prăbuşirii monarhiei habsburgice. După izbucnirea Revoluţiei germane, a fost proclamată o republică, la 9 noiembrie, marcând sfârşitul Imperiului German. Kaiserul s-a refugiat a doua zi în Olanda, care i-a acordat azil politic (a se vedea Republica de la Weimar).
Fotografie realizată la semnarea armistițiului, în fața vagonului de tren al mareșalului Foch, în pădurea Compiègne. Mareșalul este al doilea din dreapta, wikipedia.ro
O zi mai târziu (11 noiembrie), la Compiègne, în Franţa, la ora 05.00, într-un vagon de tren a fost semnat armistiţiul. La ora 11, în aceeaşi zi, a încetat focul şi armatele au început să se retragă.
Filmul sfârșitului Primului Război Mondial
La început de noiembrie, soldaţii împăratului Wilhelm al II-lea de Hohenzollern pierdeau teren pe toate fronturile occidentale. La 4 octombrie, cancelarul german, prinţul Max von Baden, îi telegrafiase deja preşedintelui american Thomas Woodrow Wilson, anunţându-l că ţara sa este gata să înceapă negocieri. Aliaţii cereau capitularea şi plecarea Kaiserului.
La două zile de la capitularea Austro-Ungariei, lucrurile aveau să accelereze. S-a dar ordin clar ca s-a dat ordin ca înalţii oficiali germani în frunte cu ministrul de stat Mathias Erzberger şi diplomatul Alfred von Oberndorff să fie lăsaţi să treacă liniile aliate.
La 7 noiembrie, în jurul orelor 20.30, în comuna La Capelle din nordul Franţei se anunţă pentru prima dată din septembrie 1914 încetarea focului pentru a permite trecerea convoiului delegaţiei germane. În gara din Tergnier, delegaţia urcă într-un tren care o va duce circa 55 km, până la Compiegne, în plină pădure.
Acolo sunt aşteptaţi de Foch, sosit deja cu trenul de la cartierul său general din Senlis. La 8 noiembrie, la ora 09:00, generalul primeşte delegaţia germană în vagonul său, un vagon-restaurant reamenajat. Germanii sunt întrebaţi dacă vor armistiţiul şi generalul Maxime Weygand citeşte textul cu condiţiile stabilite de aliaţi, la 4 noiembrie, la Versailles.
100 de ani de la încheierea Primului Război Mondial. Consecințele acestui eveniment
Pe 9 noiembrie, Kaiserul abdică şi este proclamată Republica Germană. Autorizarea semnării armistiţiului ajunge la Compiegne în seara de 10 noiembrie.
În noaptea de 10 spre 11 noiembrie, oficialii germani discută fiecare din cele 34 de articole ale convenţiei de armistiţiu care le este citită şi tradusă. Armistiţiul este semnat luni, 11 noiembrie, la ora 05.20, şi intră în vigoare la ora 11.00.
La ora 10.55, soldatul Augustin Trebuchon din regimentul 415 de infanterie este ucis la Vrigne-Meuse, comună din nordul Franţei traversată de fluviul Meuse. Este considerat ultimul deces francez pe frontul occidental. La 11 fix, în acelaşi loc, soldatul Octave Delaluque, din acelaşi regiment, sună cele 13 note ale armistiţiului.
De la Marea Nordului la Verdun, goarnele aliate şi germane transmit mai departe semnalul mult aşteptat. Soldaţii, încă derutaţi, ies încetul cu încetul din tranşee.
La Paris, Georges Clemenceau este aclamat de sute de trecători în timp ce străbate pe jos bulevardul Saint Germain pentru a primi omagiul deputaţilor, în parlament. La ora 16.00, "Tigrul" dă citire în legislativ condiţiilor armistiţiului, care spune că germanii trebuie să predea cea mai mare parte a armelor şi să evacueze în 30 de zile malul stâng al Rinului.
Portret George Clemenceau - prim-ministrul Franței
Clopotele sfârșitului Primului Război Mondial au sunat atunci în 36.000 de comune ale Franţei: sute de mii de văduve și orfani nu împărtășesc aceeași bucurie.
La Saint-Nazaire, la Brests sau Le Havre, infanteriştii americani debarcaţi defilează sub drapele americane şi aşteaptă momentul plecării, la fel ca alţi două milioane de "Sammies" aflaţi deja pe front de mai multe luni şi care, odată declarată victoria, cer să se întoarcă acasă.
În Germania - pe al cărei teritoriu nu au avut loc lupte pe tot parcursul conflictului -, uşurarea că războiul s-a terminat este însoţită de un sentiment de umilinţă.
La 11 noiembrie 1918 se încheia Primul Război Mondial. „Războiul cel Mare“ a izbucnit la 28 iulie 1914 şi s-a sfârşit la 11 noiembrie 1918.
La sfârșitul Primului Război Mondial, marile imperii au fost desființate, făcând astfel posibilă formarea României Mari, prin Unirea Banatului, Bucovinei și Transilvaniei cu România.
surse: wikipedia, adevărul.ro, stiripesurse.ro, agerpres
Ponturi pentru cumpărăturile de Black Friday. Sfaturi utile despre cum găsești cel mai bun preț... Data festivalului Untold 2019 a fost anunțată! Primele 10.000 de abonamente, la preț special, se vor vinde în doar câtev...
