Urmărește A1 pe Discover# Deci sunteti roman cu bunici rusi lipoveni?
Vlad Ivanov: Noi ne-am nascut in Botosani. E o comunitate de rusi lipoveni in nordul Moldovei si inca una in sudul tarii in Tulcea.
# Ne spuneti ceva din copilarie?
Vlad Ivanov: Aveam o copilarie fericita ca toti copiii. Nu aveam computere si jocuri, PSP-uri, ce au copii in ziua de azi, dar ca orice copii voiam sa ne jucam si o faceam fiecare cu ce gaseam. Adunam trei pietre si o minge si ne jucam. Copilaria stergea foarte multe din necazurile vremurilor, asa ca nu eram noi chiar atat de constienti de ceea ce se intampla. Sigur ca dupa ce am reusit sa crestem, generatia noastra s-a maturizat putin mai repede decat ar fi trebuit.
# Dupa reclame, teatru, filme, pantomima, prima animatie romaneasca, ati terminat filmarile in Spania la serialul "Crematorio". Ce urmeaza?
Vlad Ivanov: Spre exemplu acum sunt intr-un rol principal la Bulandra in piesa lui Kobo Abe, "Prieteni", in regia lui Alexandru Tocilescu. Sper sa o scoatem prin ianuarie. Am alte filmari aici in tara si in strainatate. Sunt scenarii ale unor filme inca in derulare.
# Chiar si cei care nu sunt amatori de filme romanesti au gasit ca "Principii de Viata"e foarte bun. Cum comentati?
Vlad Ivanov: Mi-a placut foarte mult in primul rand scenariul scris de Alex Baciu si Razvan Radulescu. Imi plac foarte mult ca scenaristi si merg foarte bine impreuna. Mi-a placut lumea extrem de bogata a lui Velicanu, personajul principal, si atunci am empatizat foarte bine cu personajul. Era si primul meu rol principal, asta a fost un lucru extrem de placut si de frumos din partea lui Constantin Popescu. Si chiar am vrut sa-l fac. Dar daca nu exista un scenariu bun nu cred ca as fi acceptat sa-l fac. In ultima vreme sunt foarte atent, ultima vreme inseamna cam dupa "432" incoace, sunt foarte atent cu ce joc si in ce joc, pentru ca sunt la o varsta in care sunt destul de matur artistic, fara sa sune pretios, si nu vreau sa dau cu piciorul tuturor acumularilor de pana acum. Merg mai mult pe calitate decat pe cantitate. E mult mai bine asa.
# Cum traiti cu rolul de cand il primiti pana cand il jucati? Cum va plimbati cu el prin casa?
Vlad Ivanov: Cineva ma intreba acum cativa ani cate ore pe zi lucrez la rol si glumeam si spuneam ca de luni pana vineri lucrez intre orele 14 si 16, iar sambata si duminica intre orele 14 si 17, pentru ca sunt mai liber. E o prostie, o gluma. Din clipa in care primesti un rol care chiar te preocupa si te pasioneaza el incepe sa mearga cu tine cam peste tot. Poti sa mergi pe strada, poti sa fii la piata, poti sa fii acasa si sa vezi fel de fel de gesturi, sa auzi o voce care iti da o cheie a personajului, poti sa vezi un costum pe strada care crezi ca i s-ar potrivi personajului. Actorul trebuie sa fie foarte curios din fire, sa aiba o curiozitate frumoasa, sa stranga de peste tot lucruri pentru personajele lui si normal ca in timp el isi imbogateste personajul. E asa numita tehnica a bulgarelui de zapada care tot creste.
# Cum va simtiti la premierele filmelor in care ati jucat?
Vlad Ivanov: Pai la "432" a fost foarte bine, mai ales ca il vedeam pentru prima oara. Fiind si prima data la Cannes, fiind extrem de onoranta prezenta noastra acolo si in competitia oficiala si atmosfera care e acolo, cred ca oricine daca ar fi fost s-ar fi simtit nemaipomenit. Si asa ne-am si simtit, nemaipomenit.
# Dupa ce jucati sunteti impacat cu ce ati dat?
Vlad Ivanov: De asta facem duble la filmare, sa fim cu totii impacati, ca e dubla care trebuie ca altfel am filma o data daca ar fi o chestie doar tehnica. Dar, de foarte multe ori chiar eu cer regizorilor duble pentru ca nu sunt multumit de cum a iesit, chiar daca ei spun ca e OK, ca e in regula, ca lumina a fost pusa cum trebuie. Le zic 'Va rog eu pentru mine, mai vreau o dubla!'. Si zic 'OK, Vlad!', chiar ma intreaba :'Simti ca mai trebuie o dubla?'. Asa si fac regizorii profesionisti.
# Spuneti-mi trei orase care va plac?
Vlad Ivanov(raspunde imediat):Venetia, Parisul si aa....pe al treilea inca il mai caut(rade incantat).
# De ce Parisul?
Vlad Ivanov: Parisul as putea spune ca e chiar pe primul loc. Imi place foarte tare, imi plac oamenii de acolo, imi place ca e foarte cosmopolit, ca lumea este extrem de vesela. Se pare ca i se spune si orasul iubirii, in zona centrala suflul este total interbelic. Pentru ca oamenii vin si respira un aer fantastic acolo si ai impresia ca sunt numai indragostiti pe strada. Au niste vitrine foarte frumoase. Foarte deschis si foarte frumos, foarte frumos. E o bucurie, un spectacol, toti oamenii se opresc si se uita la vitrinele alea.
# De ce va e frica?
Vlad Ivanov: De blazare.
# Cu cine tineti la fotbal?
Vlad Ivanov: Nu ma intereseaza fotbalul, pe vremuri era altceva. Hm, ma uit cu placere la tenis, la handbal, la gimnastica. La tenis vorbim de Federer, de Nadal, de Murray, de Djokovic, de greii tenisului mondial.
# Ce bauturi sau mancaruri va plac, tot asa off-topic?
Vlad Ivanov: Imi place vinul alb si mancarea traditionala, cel mai tare. Am crescut intr-o familie cu o mama si o bunica care gateau absolut extraordinar si mi-e greu sa ma desprind de bucataria romaneasca. Dar sigur, nu sunt mofturos asa la mancare, mananc aproape orice.
# Care a fost prima dumneavoastra dragoste?
Vlad Ivanov: Prima! Prima, da.
# Ce mai cititi?
Vlad Ivanov: Ultima carte pe care am citit-o a fost cea a lui Milan Kundera, "Insuportabila usuratate a fiintei". Acum trebuie sa-mi fac timp sa citesc "Padurea Norvegiana" a lui Haruki Murakami. Am vazut un film bazat pe romanul lui si vreau sa-i citesc si cartea acum.
"Nu as vrea sa ma iau de Romania. "
# Ce parere aveti despre societatea romaneasca?
Vlad Ivanov: Nu vreau sa vorbesc si nu ma intereseaza lucrurile astea. Sigur ca am parerile mele pe care le discut cu prietenii, dar nu vrea sa ma exprim public, mi se pare asa de lipsit de pudoare si de bun simt, care mai de care incepe sa-si dea cu parerea despre politica si despre economie. Si ce conteaza parerea mea? Vorbim pe marginea santului, ne strangem mana, bem o bere si am plecat acasa si lucrurile raman exact la fel.
# Va provocam doar.
Vlad Ivanov: Nu, nu aveti cum, va spun sigur.
# Spuneti-ne un film simplu de care sa ne amintim.
Vlad Ivanov: Uitati-va la "Zorba grecul", a lui Mihalis Kakogiannis, la filmele lui Andrey Tarkovsky, "Andrei Rublev" si toate filmele lui. Nu sunt foarte bine pus la punct cu toate filmele noi. Vad foarte multe filme, dar am ramas foarte mult cu gustul acelor clasice.
Citeste si:
SPECIAL! Interviu cu Vlad Ivanov(I):"Nici viitorul nu mai e cum era!"
Articolul autorului a aparut integral in numarul 8 al revistei Arte si Meserii.
Foto: A1.ro
