Ce este flurona și care sunt principalele simptome. Au apărut primele cazuri și în România

Flurona este numele pe care specialiștii l-au dat dublei infecții cu gripă și Covid, care a fost descoperită în Israel. Experții se tem că flurona poate deveni o problemă serioasă, mai ales în timpul lunilor de iarnă, când tind să crească cazurile de gripă.

Există mai multe cazuri de flurona înregistrate în lume, cu toate că numărul lor este unul mic.

Dr. Adrian Marinescu, directorul medical al Institutului de Boli Infecţioase Matei Balș spune că medicii de la unitatea sanitară au îngrijit în această perioadă pacienţi care au avut dublă infecţie, atât pe cea cu virusul gripal, cât şi pe cea cu virusul SARS-CoV-2.

Acesta a explicat că este posibil ca în viitorul apropiat să fie o explozie de astfel de cazuri.

Ce este flurona și care sunt principalele simptome

Flurona înseamnă flu şi rona, adică pacientul diagnosticat are concomitent două virusuri, gripal, flu, rona, de la corona.

Omicron, varianta dominantă de Covid acum, se prezintă în mare parte cu simptome de răceală sau gripă. Specialiștii spun că cel mai bine este să vă testați dacă aveți oricare dintre aceste simptome și să vă odihniți dacă nu vă simțiți bine, conform The Sun. Iată care sunt simptomele pentru Covid, dar și pentru gripă:

Simptome Covid:

• Febră sau frisoane
• Tuse
• Dificultăți de respirație sau dificultăți de respirație
• Oboseală
• Dureri musculare sau corporale
• Durere de cap
• Pierderea gustului sau a mirosului
• Durere de gât
• Congestie sau curge nasul
• Greață sau vărsături
• Diaree.

Simptomele gripei:

• Febră sau senzație de febră
• Tuse
• Durere de gât
• Curge nasul sau este înfundat
• Dureri musculare sau corporale
• Dureri de cap
• Oboseală
• Vărsături și diaree (mai frecvente la copii).

Cum îți dai seama că ai flurona

Într-un interviu pentru News.ro, Dr. Adrian Marinescu, directorul medical al Institutului de Boli Infecţioase Matei Balş a explicat cum vă puteți da seama dacă aveți flurona.

”Înseamnă în primul rând o simptomatologie mult mai zgomotoasă, pentru că este o însumare a acestor simptome. Sigur că pacientul va întreba ”Cum pot eu să-mi dau seama”, cum poate să facă o diferenţă foarte uşor fără testare între gripă şi flurona.

În general, vorbim de o simptomatologie destul de clară, ca de gripă, şi care este accentuată, şi anume stare general brusc modificată, cu dureri de intensitate mare, dureri musculare, articulare, dureri de cap, senzaţia că am fost bătut pe care toţi o ştim dacă am trecut prin gripă, putem să avem şi simptomatologie digestivă, cum se întâmplă la infecţiile virale, dar mult mai important este faptul că evoluţia poate să fie imprevizibilă sau mai bine spus riscul de a avea complicaţii creşte în momentul în care le am pe amândouă, mai ales la persoanele pe care le numim vulnerabile, cei care au o anumită vârstă avansată, peste 65 de ani, 70, mai ales dacă au şi boli cronice, persoanele supraponderale şi de asemenea o atenţie sporită ar trebui să fie pentru cei mici, până în 5 ani, care au un risc de a face complicaţii”, a explicat Dr. Marinescu.

Dr. Marinescu reomandă testarea cu testele rapide care se găsesc în farmacii. Dacă dubla infecţie se confirmă, el spune că este necesar un control de specialitate şi eventual tratament în spital.

Care este tratamentul pentru flurona

Tratamentul se aplică pentru ambele infecţii prezente, fiind vorba despre două antivirale, unu pentru gripă, unul pentru COVID, dar şi despre alte tratamente precum corticoterapia.

”Lucrurile sunt simple, în momentul în care am două afecţiuni trebuie să le tratez pe amândouă, ceea ce înseamnă că voi da antiviral şi pentru gripă şi pentru infecţia cu SARS-CoV-2, pe amândouă din fericire le am ca variante, deci va fi un tratament asociat cu două antivirale.

Acest lucru se întâmplă în spital. Aşa cum se întâmplă şi la o gripă, mai ales dacă există complicaţii, sunt terapiile pe care le ştim, nu mă refer doar la tratamentul simptomatic, mă refer la antiinflamatorii şi vorbesc inclusiv de corticoterapie şi de tot ceea ce înseamnă, în funcţie de forma de boală, susţinerea funcţiilor vitale.

Dacă vorbim de un pacient care are o formă critică şi el este în ATI, vor fi lucrurile specifice pe care le fac şi în caz de gripă sau de COVID, luate separat pentru astfel de situaţii”, a mai spus Dr. Marinescu.