Urmărește A1 pe DiscoverUn studiu finanțat de National Institutes of Health (NIH) a descoperit o schimbare majoră în mediul imunitar al hipocampului.
Aceasta e zona creierului care are un rol central în învățare și memorie, scrie Science Daily.
Descoperirea sugerează că această remodelare a sistemului imunitar începe la vârsta adultă mijlocie.
Ar putea explica, cel puțin în parte, modul în care îmbătrânirea contribuie la inflamația cerebrală persistentă observată frecvent în bolile neurodegenerative.
Ce se întâmplă în creierul tău când împlinești 50 de ani
„Îmbătrânirea e de departe cel mai important factor de risc pentru demență. Însă înțelegerea noastră asupra modului în care aceasta favorizează apariția bolii e încă incompletă,” susține Richard Hodes, director al National Institute on Aging (NIA), parte a NIH.
„Această schimbare a microgliei, ascunsă până acum și scoasă la iveală datorită progreselor în tehnologie și în modul de abordare a cercetării, ar putea reprezenta un indiciu important care să ne ajute să completăm puzzle-ul,” a continuat Hodes.
Cercetători de la University of California, San Diego, New York Genome Center și University of California, Irvine au folosit metode avansate de analiză la nivelul unei singure celule pentru a studia țesutul hipocampului prelevat post-mortem de la 40 de adulți neurologic sănătoși, cu vârste cuprinse între 20 și 95 de ani.
Analiza lor a arătat că microglia, principalele celule imunitare ale creierului, scad treptat în număr. Procesul începe aproximativ de la vârsta de 50 de ani și durează până în jurul vârstei de 75 de ani.
În același timp, acestea par să fie înlocuite de celule care prezintă semnale inflamatorii mai puternice și alte caracteristici similare celor ale celulelor imunitare care provin din sângele periferic.
Aceste celule se dezvoltă pentru prima dată în timpul dezvoltării embrionare. Experții au considerat în general că rămân în creier și se regenerează continuu pe parcursul vieții unei persoane. Dar se pare că adevărul e altul.
Îmbătrânirea afectează creierul mai mult decât se credea
Studiul a identificat, de asemenea, semne ale deteriorării asociate vârstei în cazul celulelor care contribuie la menținerea barierei hemato-encefalice. Aceasta e bariera protectoare care controlează ceea ce poate trece din sânge în creier.
În cazul mai multor tipuri de celule cerebrale, îmbătrânirea a fost asociată și cu modificări ample și coordonate ale organizării fizice a genomului.
„Perturbările structurale progresive au fost strâns legate de modificări ale reglării genelor și ale identității celulare. Au dezvăluit potențial o caracteristică fundamentală a îmbătrânirii creierului uman,” susține Bing Ren, profesor de genetică la Columbia University.
Cercetările viitoare vor analiza de ce microglia rezidentă se pierde odată cu înaintarea în vârstă. Și dacă tranziția celulelor imunitare identificată recent contribuie în mod direct la apariția bolii Alzheimer și a altor afecțiuni neurologice asociate îmbătrânirii.
„Înțelegerea acestor tranziții celulare ar putea oferi noi oportunități pentru dezvoltarea unor intervenții care să păstreze funcționarea creierului și să reducă vulnerabilitatea la bolile neurodegenerative,” a declarat Xiangmin Xu, profesor și director al Center for Neural Circuit Mapping de la UC Irvine.
