Lăsata Secului înainte de Postul Crăciunului 2021. Tradiții și obiceiuri păstrate din bătrâni

În fiecare an, pe 14 noiembrie creștinii ortodocși sărbătoresc Lăsata Secului înainte de Postul Crăciunului, marea sărbătoare a Nașterii Domnului. Puțini știu, înșă, care sunt tradițiile și obiceiurile care se păstrează din bătrâni.

Pe 14 noiembrie, toți credincioșii creștini se pregătesc pentru Postul Crăciunului, acesta fiind al doilea cel mai lung post din an. Înainte de începerea postului, pe 15 noiembrie, se lasă sec.

Dacă ziua de 14 noiembrie pică miercurea sau vinerea, atunci Lăsata Secului va fi cu o zi înainte. Postul Crăciunului durează până pe 24 decembrie.

Ce înseamnă Lăsata Secului

Cuvântul “sec” din această syntagmă ne duce cu gândul la ceva uscat, de post, fără grăsime, dar, de fapt, înseamnă chiar oposul. Cuvântul se referă la seclum, adică lumea, moda, datinile lumești.

Rostul oricărui post este să îi curețe duhovnicește pe creștini, aducând smerenie și liniște sufletească, bunătate și milostenie. Se pune mai mult accent pe aceste lucruri în locul regimului alimentar. Rolul postului este domolirea pornirilor și poftelor trupești.

Despre Postul Nașterii Domnului

Postul Nașterii Domnului a fost stabilit în secolul IV-V, după instituirea Postului Paștelui. În primele secole după instituirea Postului Crăciunului, nu toți creștinii posteau același număr de zile. Unii dintre ei alegeau să postească doar 7 zile, în timp ce alții țineau post 6 săptămâni. De asemenea, unii țineau un post mai aspru, în timp ce alții alegeau să țină un post mai ușor, potrivit Creștin Ortodox.

După sinodul de la Constantinopol din 1166, patrirhul Luc Chrysoverghi a stabilit ca postul Crăciunului să dureze 40 de zile, începând cu data de 15 noiembrie.

Prima mare sărbătoare din acest post este Intrarea Maicii Domnului în Biserică și se cinstește pe 21 noiembrie. La această dată, Maica Domnului intra în templul din Ierusalim, devenind chiar ea un templu pentru că avea ca din ea să ia naștere Fiul Domnului, Iisus Hristos.

În timpul Postului Nașterii Domnului sunt foarte multe dezlegări la pește, după spusele Sfântului Sava:

“Se cuvine sa stim ca in Postul Sfintilor Apostoli si in cel al Nasterii Domnului Hristos, marti si joi nu mancam peste, ci numai untdelemn si vin, iar luni, miercuri si vineri nu mancam nici untdelemn si nici vin, ci postim pana la ceasul al noualea si mancam in acele zile numai mancare uscata. Sambetele si duminicile mancam peste, iar daca se intampla sa cada un Sfant marti sau joi, se intampla sa fie un Sfant care sa aiba Doxologie mare, atunci mancam peste. Si daca se va intampla luni, de asemeni mancam peste. Iar daca se va intampla miercuri sau vineri, dezlegam numai la untdelemn si la vin si mancam o singura data in zi. Iar daca s-ar intampla miercuri sau vineri sa cada un Sfant care are Priveghere, dezlegam la untdelemn, la vin si la peste. Si daca se va intampla Pomenirea Sfantului al caruia este hramul Bisericii, miercuri sau vineri, de asemeni facem dezlegare la untdelemn, vin si peste”.

Tradiții și obiceiuri de Lăsata Secului

Una dintre cele mai importnte tradiții de Lăsat Secului este o masa tradițională, cu preparate din carne, o masa luată în familie, alături de cei dragi. Printre bucatele alese, creștinii servesc carne prăjită, sarmale, iar ca băuturi aleg vinul și țuica. Un obicei din străbuni spune că toate resturile de la această masa trebuie aruncate a doua zi, pe 15 noiembrie, spre răsărit. Se spune că făcând acest obicei, păsările nu vor strica ogoarele.

Bătrânii spun că în zilele de luni, miercuri și vineri, creștinii nu trebuie să consume vin și ulei. Ei nu au voie nici să le folosească la prepararea unor mâncăruri de post.

De Lăsata Secului, finii merg la nași aducând un colac sau o turtă, o pasăre friptă și o sticlă de vin. De asemnea, printre bucatele alese, se numără și plăcinta din fructele de sezon, iar ca fructe se mănâncă strugurii.

După ce s-au golit oalele cu mâncare, femeile trebuie să le spele bine pentru că a doua zi va urma să pregătească în ele mâncarea de post.