Urmărește A1 pe DiscoverIn vechime, ziua de spalat rufe era cu totul diferita fata de cum arata astazi. Spalatul rufelor era invariabil echivalent cu efort fizic sustinut, mai ales, din partea femeilor. Utilizarea spalatorului metalic de rufe, a paletelor si a periilor, precum si manipularea unei cantitati mari de rufe ude reprezenta un procedeu obositor si care necesita foarte mult timp.
Sapunul, factorul "chimic" din procesul de spalare a rufelor, a castigat popularitate abia in secolul al XV-lea. Folosirea sa avea ca scop, dincolo de curatarea urmelor de murdarie de pe rufe, pastrarea lor cat mai aproape de starea initiala si obtinerea de rufe curate, albe si parfumate. Criterii ca "fin" si "pufos" nici nu intrau in discutie.
In urma cu doar 200 de ani, nici macar igiena nu devenise un subiect de interes general. Abia spre mijlocul secolului al 19-lea, o serie de epidemii (inclusiv holera si febra tifoida) au generat un interes masiv asupra subiectului igienei si au dus la implementarea unor campanii ample de educare a publicului, inclusiv in ceea ce priveste igiena corecta a hainelor. In consecinta, fierberea si netezirea hainelor cu un fier de calcat fierbinte au devenit practici comune in randul populatiei, ambele avand ca scop unic eliminarea bacteriilor.
Intretinerea rufelor inainte de 1900
Chiar si la jumatatea secolului XX, spalatul rufelor implica o munca fizica solicitanta. "Ziua cea mare" era invariabil precedata de o serie de pregatiri, care implicau colectarea si trierea rufelor murdare, urmate de pregatirea vaselor, a galetilor, a spalatoarelor manuale si a cosurilor de rufe. Mai departe, gospodinele trebuiau sa adune lemne si carbune pentru a face focul si a incalzi apa.
De cele mai multe ori, rufele trebuiau puse la inmuiere in apa cu o noapte inainte. Abia a doua zi, aceleasi rufe trebuiau fierte, curatate manual cu sapun, prin frecarea de tabla metalica a spalatorului, iar apoi clatite si puse la uscat.1900 - Aparitia primei masini de spalat, cu cuva din lemn.
La inceputul secolului XX, aparitia masinii de spalat a revolutionat conceptul de intretinere a rufelor.
Miele a fost cel care a introdus prima masina de spalat In 1901. Ideea de la baza inventiei a plecat de la separatoarele de unt produse de catre companie inca de la infiintarea sa. In ambele cazuri, componenta principala era reprezentata de cuva din lemn de stejar, a carei suprafata era prevazuta cu caneluri pentru a stimula actiunea mecanica asupra rufelor.
Pentru a obtine spuma de detergent, un agitator din lemn cu patru palete a fost pozitionat in centrul cuvei, fiind actionat cu ajutorul unui levier atasat de peretele lateral al cuvei si fixat dedesubtul acesteia. O valva de scurgere de la baza cuvei permitea eliminarea apei cand procesul de spalare se incheia.
Pe parcursul anilor urmatori, seria de inovatii a continuat, prin introducerea de componente noi sau Imbunatatirea celor existente, avand ca rezultat final cresterea eficientei masinii de spalat.
Printre imbunatatiri s-au numarat introducerea agitatorului din otel, a unui storcator manual, precum si diverse alte imbunatatiri la nivelul sistemului de transmisie.
Anul 1914 a marcat introducerea pe piata a primelor masini de spalat cu motor electric. Noua tehnologie, insa, a devenit cu adevarat cunoscuta si folosita la scara larga abia dupa Primul Razboi Mondial, cand din ce in ce mai multe locuinte au fost conectate la reteaua de electricitate.
Anii ‘30 si masina de spalat cu cuva metalica
Primele masini de spalat cu cuva metalica au aparut incepand cu 1930. Acestea erau prevazute cu o cuva din cupru, precum si un agitator si un storcator din aluminiu. Pentru protectia motorului, acesta era amplasat intr-un spatiu separat, sub cuva masinii. Motoarele puteau fi alimentate atat de la o sursa de curent alternativ, cat si continuu.
Primele masini de spalat, pe baza de curent alternativ, puteau fi conectate la acelasi circuit folosit pentru iluminarea locuintei. In majoritatea cazurilor, electromotoarele puteau fi pornite doar cu ajutorul unui volant sau a unei manivele. Introducerea primei masini de spalat cu cuva metalica a fost doar premisa pentru introducerea unor elemente care sa asigure incalzirea apei din cuva. Acest lucru avea sa se intample, insa, abia dupa al Doilea Razboi Mondial.Anii ‘50 si masinile de spalat cu tambur.
In anii 50, introducerea primei masini de spalat semi-automate a reprezentat un pas major catre automatizarea procesului de curatare a rufelor. Noul model de masina de spalat permitea ca temperatura apei si durata programelor de spalare sa fie selectate cu ajutorul unui comutator, in functie de tipul de material supus spalarii.
Procesul de spalare cuprindea doua etape separate. Initial, un incalzitor incorporat asigura cresterea temperaturii solutiei de detergent pana la nivelul prestabilit, oprindu-se automat In momentul In care aceasta era atinsa. Abia apoi incepea ciclul efectiv de spalare, cu ajutorul solutiei astfel pregatite.
Ulterior, atentia producatorilor de masini de spalat s-a concentrat asupra integrarii unui sistem automat de eliminare a apei. Miele a optat, in acest scop, pentru o masina de spalat cu doua cuve - care incorpora in aceeasi carcasa atat cuva pentru spalare, cat si cea pentru centrifugare.
Principalul beneficiu adus de noul model lansat de Miele a fost confortul suplimentar oferit utilizatorilor, avand in vedere ca elimina din start problema apei scurse pe podea in timpul manipularii rufelor ude din masina de spalat in storcator.
Lansarea acestui produs i-a determinat, practic, pe foarte multi utilizatori, sa renunte la folosirea unui storcator separat de rufe. Masina de spalat cu storcator incorporat a fost produsa de asemenea, pentru o perioada, in varianta cu tambur dispus orizontal.
Spre finalul anilor 50, folosirea masinilor de spalat cu tambur a devenit un trend care a prins amploare, vanzarile de astfel de echipamente depasindu-le in termeni absoluti pe cele inregistrate de modelele anterioare, cu cuva. Doi factori cheie au stat la baza schimbarii bruste a preferintelor consumatorilor: capacitatea sporita a tamburului, precum si reducerea consumului de electricitate si de detergent in cazul folosirii masinilor de spalat cu tambur orizontal.
Plecand de la principiul incarcarii frontale a rufelor, masina de spalat a evoluat rapid catre modelele 100% automate. Miele a lansat pe piata prima sa masina de spalat 100% automata in 1958. Primele modele dispuneau de o gama de programe, inclusiv cateva tipuri de spalare, plus prespalare, fierbere si spalare, clatire cu apa calda, clatire cu apa rece si ciclu de centrifugare. In perioada care a urmat, aparitia de noi tipuri de materiale si detergenti speciali au actionat ca un catalizator pentru imbunatatirea continua a masinii de spalat.
1978 - Prima masina de spalat cu panou de control electronic
Panourile electronice de control au fost introduce initial in anii 60, insa au inceput sa fie folosite pentru masinile de spalat rufe un deceniu mai tarziu. In 1978, Miele a lansat prima masina de spalat din lume cu panou de control electronic. Printre beneficiile oferite de noul model se numara selectarea mai usoara a ciclurilor de spalare, programe de spalare mai sofisticate, precizie mai mare in alegerea temperaturii, mentenanta mai facila, precum si reducerea gradului de uzare a hainelor.
In plus, controlul electronic al motorului permitea adaptarea vitezei de rotatie a tamburului in functie de tipul de program, ceea ce se traduce printr-o durata de viata mai mare a hainelor si a echipamentelor (prin reducerea vitezei de rotatie, de exemplu, este evitat balansul tamburului in timpul centrifugarii).
In anii 60, introducerea modelelor de masini de spalat cu compartiment suspendat a reprezentat un nou pas inainte in istoria masinii de spalat, avand in vedere ca, de acum inainte, masina de spalat putea fi montata in camerele de locuit, nemaifiind necesara fixarea acesteia de podea. Compartimentul suspendat includea tamburul, motorul si recipientul pentru detergent. Intregul compartiment era suspendat in interiorul carcasei cu ajutorul unor arcuri superioare si a unor amortizoare inferioare.
1981 - Prima masina de spalat cu o viteza de rotatie de 1200 r/m
La inceputul anilor 80, piata echipamentelor electrocasnice ajunsese deja la un anumit grad de saturatie. Imbunatatirile tehnologice au continuat sa apara, cu scopul de a consolida vanzarile producatorilor si de a atrage atentia consumatorilor asupra aspectelor ecologice ale intretinerii rufelor. Principalele inovatii vizau reducerea consumului de apa, electricitate si detergent, reducerea apei reziduale in urma procesului de centrifugare, cresterea durabilitatii echipamentelor, a facilitatilor si a sigurantei in utilizare.
De exemplu, Miele a introdus prima masina de spalat cu o viteza de rotatie de 1200 rpm In 1981. Viteza de rotatie mai mare devenea direct proportionala cu consumul redus de electricitate si timpul mai scurt necesar pentru uscarea rufelor. Mai mult, tehnologia fusese gandita astfel Incat erau asigurate concomitent protectia si durata de viata mai mare a rufelor.
Panoul electronic de comanda oferea utilizatorului libertatea de a reduce viteza de centrifugare pentru materialele delicate, precum si de a obtine o distribuire echilibrata a rufelor In interiorul cuvei. Noile game de masini de spalat beneficiau si de capacitate sporita - fata de modelele mai vechi, care puteau cuprinde pana la 4.5 kg de rufe uscate, noile modele permiteau acum incarcarea si spalarea a 5 kg de rufe, la acelasi consum de apa, electricitate sau detergent.
In urma unei revizii generale a echipamentelor Miele, au fost aduse ulterior alte si alte imbunatatiri semnificative. Astfel, prin simpla eliminare a unor suruburi, partea frontala a masinii de spalat putea fi acum deschisa asemenea unei usi, ceea ce a facilitat enorm activitatea de mentenanta, intrucat principalele componente din interior deveneau astfel mult mai usor de accesat.
Noua gama de masini de spalat, lansata in 1981, a beneficiat ulterior de numeroase alte imbunatatiri, urmand in special trendul eco ce incepuse deja sa acapareze societatea. In 1988, reducerea consumului de apa si electricitate a intrat din nou in vizorul imbunatatirilor tehnologice, prin eliminarea programului de prespalare din optiunile standard.
Urmatorul pas major in aceasta directie a fost reprezentat de introducerea sistemului Hydromatic. Viteza si ritmul tamburului fusesera, practic, ajustate astfel Incat sa raspunda unor provocari noi: de exemplu, daca In timpul ciclului de spalare cantitatea de spuma rezultata devenea prea mare, viteza de rotatie a tamburului putea fi automat redusa. O alta functie a sistemului Hydromatic a fost controlul automat al incarcaturii, care calcula volumul de apa necesar spalarii, in functie de cantitatea de rufe introdusa. Ulterior, aceasta inovatie a determinat disparitia din panoul de comanda a butonului pentru spalarea la jumatate din capacitate.Anii 90 - Prima masina de spalat 100% electronica
Pana in 1990, preferinta pentru panourile de control electronice a luat amploare, in detrimentul celor mecanice, care erau mai predispuse uzurii. Panourile de comanda electronice, care controlau 100% fiecare actiune a masinii de spalat, au dobandit titlul de Novotronics.
Avand o viteza de rotatie maxima de 1600 rpm, noile masini de spalat Miele au Inregistrat, practic, un nou record mondial. Pe langa numeroasele imbunatatiri la nivelul controlului programelor si al sigurantei utilizarii, masini de spalat cu panou de comanda electronic dispun de functia de update, oferind utilizatorului posibilitatea de a actualiza functiile masinii de spalat. Astfel, viitoarele inovatii tehnologice devin accesibile chiar si modelelor mai vechi, printr-un simplu upgrade de soft.
Citeste si Good Homes Romania!
Rihanna si-a lansat primul parfum... Fiecare mancare are vinul sau...
