Cititul este o abilitate esențială pentru succesul școlar, însă fiecare copil are propriul ritm de dezvoltare. Semnele timpurii de interes pentru citit sunt mai importante decât vârsta exactă la care copilul începe să recunoască cuvinte. Însă, ca părinte, poți transforma învățarea cititului într-o experiență captivantă, care stimulează curiozitatea, atenția și creativitatea.
Etapa învățării literelor este un pas major în dezvoltarea unui copil, motiv pentru care mulți părinți se întreabă dacă micuțul lor este pregătit pentru această etapă sau dacă presiunea ar putea fi contraproductivă. După cum probabil știi, nu toți copiii care încep școala au același nivel de pregătire și nici nu trebuie comparați între ei, însă succesul cititului depinde mai mult de entuziasm și curiozitate decât de vârsta exactă.
Studiile arată că stimularea interesului pentru litere, povești și jocuri educative înainte de începerea efectivă a cititului formal crește semnificativ șansele ca învățarea să fie eficientă și plăcută.
Semne că micuțul tău este pregătit să învețe să citească
În primul rând, poți observa un interes crescut al copilului pentru litere, cuvinte și povești. Copiii care răsfoiesc singuri cărți sau reviste, care încearcă să „scrie” cu pixul sau creionul și care ascultă cu atenție atunci când li se citesc povești arată semne clare de curiozitate lingvistică.
Un studiu realizat de National Early Literacy Panel în Statele Unite a arătat că preșcolarii care interacționează frecvent cu materiale scrise, chiar și sub formă de joc sau desen, dezvoltă mai rapid abilități precum recunoașterea literelor, asocierea sunet-litera și înțelegerea vocabularului.
Alte semne includ:
- reținerea și repetarea cuvintelor din povești;
- încercarea de a ghici litere sau cuvinte în cărți;
- plăcerea de a asculta povești și de a răspunde la întrebări despre acestea;
- dorința de a „citi” singur sau de a recunoaște semnele și literele din mediul înconjurător.
Când este prea devreme să înveți copilul să citească
Deși unii copii de 4 ani pot recunoaște câteva cuvinte, nu este necesar să forțezi procesul de citire, deoarece presiunea excesivă poate reduce entuziasmul natural. Cercetări din domeniul psihologiei educaționale arată că avantajul dobândit de micii cititori timpurii poate dispărea în clasa a doua sau a treia, atunci când ceilalți copii dezvoltă aceleași abilități de bază.
Astfel, este recomandat să te concentrezi pe stimularea interesului pentru povești și litere, nu pe memorarea sau repetarea mecanică a cuvintelor. Încurajarea curiozității și a plăcerii de a descoperi scrisul creează o fundație solidă pentru succesul ulterior la școală.
Cum să faci cititul distractiv
Transformarea cititului într-o activitate plăcută este esențială. Copiii învață mai bine atunci când procesul este asociat cu jocuri, muzică și explorare, nu cu obligații sau corectări constante. Citește-i povești care îi plac, folosește cărți ilustrate, jucării educative și aplicații interactive care să stimuleze atenția și memoria vizuală.
CITEȘTE ȘI: Nu mai întreba copiii ce vor să fie când vor crește. Întreabă-i asta în schimb
Studiul „Early Literacy and Learning” a evidențiat că preșcolarii care petrec zilnic 15-20 de minute făcând activități de citire și jocuri educative au o dezvoltare semnificativ mai bună a limbajului și a capacității de concentrare decât cei care nu sunt expuși frecvent la astfel de experiențe.
Iată ce poți face:
- jucați jocuri cu litere magnetice sau cartonate;
- pune-l să asculte cântece despre alfabet;
- distrați-vă cu povești interactive din care copilul poate ghici ce urmează sau poate completa cuvinte;
- lecturați împreună, cu dialog și întrebări despre poveste, pentru a stimula gândirea critică.
Cum să intervii atunci când copilul este pregătit
Când observi semne clare de interes și pregătire, poți începe să-l familiarizezi cu literele și cuvintele simple, fără a transforma procesul într-o sarcină stresantă. Materialele educative, programele televizate sau aplicațiile interactive sunt utile, dar eficiența lor crește semnificativ atunci când părintele participă activ:
- discută despre literele și cuvintele vizualizate,
- încurajează copilul să repete, să identifice obiecte sau sunete și să lege imaginea de cuvânt.
Este important să adaptezi ritmul la nivelul copilului și să eviți activitățile frustrante, care pot diminua entuziasmul. Studiile arată că învățarea activă, în care copilul interacționează direct și primește feedback pozitiv constant, este mult mai eficientă decât memorarea pasivă a literelor sau a cuvintelor.
Rolul părinților în succesul cititului
Părintele nu trebuie să fie profesor, ci un ghid și un partener în descoperirea literelor și a poveștilor. Prin exemplul propriu, copilul învață că cititul este valoros și plăcut. În plus, expunerea constantă la cărți, semne, etichete și texte din jurul casei dezvoltă vocabularul și memoria vizuală, pregătind terenul pentru citirea formală.
De asemenea, să nu uităm că fiecare copil are propriul ritm de dezvoltare, iar semnele că este pregătit pentru citit trebuie observate cu răbdare și atenție. În loc să-l forțezi să citească, concentrează-te pe a transforma fiecare interacțiune cu cuvintele într-o experiență plăcută și captivantă, punând astfel bazele unui viitor școlar armonios și a unei relații sănătoase cu lectura.
CITEȘTE ȘI: Ghid de pregătire și supraviețuire pentru reînceperea anului școlar
Ajutor! Îmi fac griji că fiica mea nu va ști să se apere singură.... Care e cea mai bună poziție de somn în timpul sarcinii...
