Urmărește A1 pe DiscoverReusita unui dineu oficial, cu prilejul intalnirii a doi sefi de stat, poate sa influenteze soarta natiunilor. Din exterior, noi, cei multi, observam prea putin aceste nuante, dar exista in interiorul fiecarui palat prezidential de pe planeta cel putin un om de care depind toate acestea. Un dram de sare in plus, o lingurita de zahar in minus - cat de putin trebuie pentru ca lumea sa treaca dintr-o zodie intr-alta...! Omul la care ma refer este bucatarul-sef de la Palat.
Si pentru ca a fost 14 iulie, Ziua Nationala a Frantei, va propun sa intram cateva clipe in bucataria de la Palatul Elysée. Ne-ar putea fi ghid Francis Loiget, cel care in lunga lui cariera - 42 de ani! - a tinut seama de preferintele gastronomice ale presedintilor francezi Charles de Gaulle, Georges Pompidou, Valery Griscard d'Estaing, François Mitterand si Jacques Chirac. La sfarsitul mandatului sau, in 2008, Loiget si-a scris memoriile. Prilej sa aflam, intre altele, ca printre cei care erau adeseori invitati la Palat pe vremea lui De Gaulle se afla si Printesa Martha Bibescu, de care-l lega o veche amicitie (De Gaulle o cunoscuse pe printesa inainte de razboi).
Presedintele francez marturiseste ca in calatoria pe care a facut-o la Bucuresti, ca sa il intalneasca pe Ceausescu, a recitit in avion, cu infinite delicii, cartea Principesei, „Isvor. Tara salciilor", care l-a facut sa inteleaga mai bine sufletul romanesc.
Nu stim ce vor fi discutat De Gaulle si Ceausescu, insa atunci presedintele francez a reusit sa-l scoata din exilul... intr-o cantina muncitoreasca, pe unul dintre marii bucatari ai Romaniei interbelice, ultimul maestru culinar al Casei Regale a Romaniei, Iosif Strassman, „mazilit" de comunisti. Strassman a primit atunci o sinecura la Ambasada Frantei, refuzand sa paraseasca totusi tara care nu aratase prea multa consideratie talentului sau.
Vorbind despre relatiile dintre Franta si Romania, ne-am putea intoarce in timp, cu cativa ani inainte de razboi, cand, in 1938, Regele Carol al II-lea si fiul sau, Voievodul Mihai (viitorul rege Mihai I) au fost invitati sa dejuneze la Palatul Elysée de presedintele Albert Lebrun. S-au gatit atunci langusta „à la parisienne", coaste de miel la gratar cu mazare, anghinare cu sampanie, fazan la rotisor, inimi de laptuca si... bombe africane, de inghetata.
Meniu sofisticat
In 1896, cand puternicul tar al Rusiei Nicolae al II-lea s-a hotarat sa vina la Paris, pentru a inaugura lucrarile la constructia unui pod peste Sena (ce poarta azi numele tarului Alexandru al III-lea, inaintasul sau), presedintele Felix Faure a apelat la specialistii de la Potel & Chabot pentru a-i ajuta pe bucatarii de la Elysée. Nu mai putin de 70 de persoane au conlucrat pentru reusita unei cine fastuoase.
N-au lipsit din meniu stridiile de Marennes (cu neobisnuita lor culoare de smarald), crapul glasat cu sos frantuzesc, spinarea de caprior cu seminte de pin, pieptul de gaina cu trufe de Perigord, terina de homar, corabioarele de ortolani, fazanii si potarnichile crocante si alte preparate spectaculoase. Cel mai curios (si mai sofisticat) fel de mancare a fost probabil consomeul (supa) din cuiburi de salangane. Este vorba de fapt despre cuiburile unei specii chineze de randunica, confectionate de aceste pasari din saliva si fragmente de alge regurgitate... De gustibus!
O supa pentru presedinte
In timpul lui Valery Giscard d'Estaing a avut loc si cea de a douazecea aniversare a celei de a cincea Republici Franceze. Bucatarii de la Palatul Elysée (intre care se afla si Francis Loiget) s-au intrecut pe ei insisi, pregatind sufleu de calcan ca la Cherbourg, sote de pasare cu trufe, precum si cele mai fine dulciuri frantuzesti.
D'Estaing era recunoscut drept un „gourmand-gourmet" - e de inteles deci ca in 1975 el avea sa ofere cea mai inalta distinctie a statului francez unui... bucatar. Dar unuia de mare clasa, poate cel mai bun din toate timpurile, Paul Bocuse, supranumit si „Papa al bucatarilor". Nici Bocuse nu s-a lasat mai prejos. El a creat, cu acest prilej, anume pentru presedinte, o supa cu trufe (dar si cu vermut de Noilly), cu legume proaspete si sampinioane, acoperita cu o foaie crocanta de foitaj. Pana in ziua de azi, aceasta se numeste „supa VGE".
Citeste si Jurnalul National!
Foto: thekarmickitchen.com
Sfaturi pentru a coafa parul lipsit de volum... Muzeul de jucarii de la Sintra: copilaria pe trei etaje...
