Ce se întâmplă dacă te abții să mergi la toaletă. Care sunt riscurile acestui obicei

Dacă din când în când amâni mersul la toaletă, poate fi inofensiv. Din nefericire, există unele cazuri în care acest comportament poate reprezenta un factor de risc semnificativ pentru sănătatea organismului, în special dacă devine o obișnuință.

Ce se întâmplă dacă te abții să mergi la toaletă

O dată ce vezica urinară este pe jumătate plină, receptorii nervoși transmit creierului că ai nevoie să urinezi. Creierul transmite vezicii să mențină urina până la un moment acceptabil din punctul de vedere social pentru a o elimina.

În momentul urinării, creierul va trimite semnale care relaxează mușchiul sfincterului uretral. Aceasta face mușchii vezicii urinare să se contracte pentru a împinge urina.

„Există un sistem neurologic complex care controlează urinarea. Rinichii tăi produc urină și apoi (este) canalizată în două tuburi numite uretere către vezică. [...] Capacitatea normală a vezicii urinare este de aproximativ 400 până la 600 (centimetri cubi)," a afirmat Jason Kim, conferențiar clinic de urologie la Renaissance School of Medicine din cadrul Stony Brook University on Long Island, New York și director al University’s Women’s Pelvic Health and Continence Center.

Citește și: Ce este și cum se manifestă bigorexia. E boala ultimilor ani, mai ales la băieți și bărbați

Persoanele care ignoră constant nevoia de a urina pot simți durere sau disconfort în vezică sau rinichi. Când ajung în sfârșit la toaletă, urinatul poate determina dureri, potrivit Medical News Today.

Abținerea de la urinare poate crește riscul de a contracta o infecție de tract urinar, denumită și ITU. Aceasta poate fi rezultatul pătrunderii bacteriilor aflate în tractul urinar.

În mod natural, urinarea poate elimina orice invadator nou. În acest caz, reținerea urinei poate crea un teren favorabil pentru bacterii.

Care sunt afecțiunile pe care le poate provoca amânatul mersului la toaletă

Lăsată netratată, o infecție urinară poate ajunge la nivelul rinichilor. Din acest motiv, poate cauza pielonefrită cu infecție renală. Dacă această infecție nu este gestionată, se poate ajunge la dezvoltarea unor complicații, cum ar fi o infecție în fluxul sangvin.

Odată cu trecerea timpului, ținerea frecventă a urinei poate încorda și poate slăbi mușchii vezicii urinare. Treptat, aceștia pot începe să piardă din forța necesară pentru a o elimina. Totodată, această practică poate îngreuna golirea completă a vezicii urinare când într-un final reușești să ajungi la toaletă.

Citește și: Lista vitaminelor pe care chiar ar trebui să le luăm dacă vrem să ne simțim bine

„Când se întâmplă asta, poți intra într-un cerc vicios – mai multă urină rămasă înseamnă mai mult risc de infecții.” a explicat Jamin Brahmbhatt, urolog la Orlando Health, potrivit CNN Health.

Ignorarea constantă a semnalelor corporale le poate face să înceapă să devină mai puțin evidente sau să nu mai funcționeze la fel ca înainte. În cazuri extreme, au spus experții, întârzierea mersului la toaletă poate face urina să revină în rinichi.

Odată cu trecerea timpului, aceasta poate determina infecții, leziuni renale sau hidronefroză. Hidronefroza este o afecțiune în care rinichii se umflă și se întind din cauza acumulării de lichid.

În plus, o golire insuficientă a vezicii urinare poate cauza simptome precum: crampe, dureri abdominale sau pietre la vezica urinară. Mușchii pot rămâne parțial încleștați după eliberarea de urină, ceea ce poate cauza crampe pelvine.