Urmărește A1 pe DiscoverDe la măsurarea pulsului și până la autoexaminarea sânilor, există numeroase verificări simple pe care le putem face acasă pentru a ne monitoriza starea de sănătate. Pe lângă acestea, există un test mai puțin cunoscut, dar la fel de valoros.
Așa-numitul test al degetului mare sau testul deget-palmă este o manevră simplă, dar care are potențialul de a dezvălui indicii despre o posibilă problemă cardiacă.
Ce presupune testul degetului mare
„Testul cu degetul mare este un test ușor pe care oamenii îl pot face pentru a vedea dacă au un risc crescut de anevrism aortic,” a declarat pentru publicația HuffPost dr. Tracy Paeschke, specialist în prevenție cardiovasculară.
Testul se realizează în doi pași simpli:
- Ridică o mână și întinde palma, cu degetele relaxate și ușor depărtate.
- Adu degetul mare peste palmă, încercând să-l întinzi cât mai mult spre partea opusă a acesteia.
Dacă buricul degetului mare depășește vizibil marginea palmei, acest lucru indică o laxitate crescută a articulațiilor care poate fi semnul unei boli a țesutului conjunctiv precum sindromul Marfan și sindromul Ehlers-Danlos. Acestea sunt asociate cu un risc mai mare de anevrisme, în special anevrisme aortice, deoarece persoanele afectate tind să aibă pereți vasculari mai slabi.
Un anevrism este o dilatare (umflare) anormală a peretelui unui vas de sânge. El se formează atunci când peretele vasului devine mai slab într-un anumit punct, iar presiunea sângelui îl face să se întindă, ca un balon care se umflă prea mult. Anevrismul aortic afectează aorta, cel mai mare vas de sânge din corp.
„Un studiu din 2021 a arătat că persoanele cu un rezultat pozitiv la testul degetului mare aveau o probabilitate mare de a suferi un anevrism al aortei ascendente - o lărgire a vasului mare din piept care transportă sângele de la inimă către toate părțile corpului”, adaugă Paeschke.
Citește și: Testul de 30 de secunde care îți arată vârsta urechilor tale. Ce trebuie să faci
Cum se interpretează testul
Testul degetului mare nu indică prezența unui anevrism, ci ajută la depistarea hipermobilității articulare care poate fi asociată cu boli ale țesutului conjunctiv și, implicit, cu un risc crescut de probleme cardiovasculare.
Cu toate acestea, bolile țesutului conjunctiv nu sunt singurul și nici cel mai important factor de risc pentru anevrisme. Bolile cardiovasculare și istoricul familial de anevrisme au o valoare predictivă mai mare. Hipertensiunea arterială, de exemplu, este o cauză frecventă a anevrismelor aortice, iar testul degetului mare își pierde relevanța în astfel de cazuri.
Este important de știut că acesta nu este un test diagnostic, precizează dr. Marc Bonaca, cardiolog și specialist în medicină vasculară citat de HuffPost. „Majoritatea persoanelor cu anevrism aortic vor avea un test al degetului mare negativ. Cei cu test pozitiv pot avea o afecțiune a țesutului conjunctiv asociată cu un risc de anevrism, dar asta nu înseamnă neapărat că au un anevrism”, explică specialistul.
De altfel, același studiu din 2021 care a constatat că persoanele cu un test pozitiv erau mai susceptibile să sufere un anevrism aortic a remarcat și că „majoritatea pacienților cu anevrism nu prezintă un semn pozitiv de tip deget mare-palme”. Prin urmare, un rezultat negativ nu exclude prezența unui anevrism.
„Mulți oameni sănătoși pot avea un test pozitiv fără nicio boală mixtă a țesutului conjunctiv sau fără vreo boală vasculară. Și, invers, mulți alții cu anevrisme pot avea un rezultat normal la testul degetului mare”, avertizează dr. Tarak Rambhatla, medic cardiolog.
Ce ar trebui să faci dacă testul indică risc de anevrism
Dacă degetul tău mare depășește marginea palmei, ar trebui să discuți cu medicul tău despre posibila prezență a unei afecțiuni a țesutului conjunctiv și despre necesitatea unor teste suplimentare. Medicul poate efectua un examen fizic mai detaliat și poate recomanda investigații imagistice specifice. Ecocardiografia și tomografia computerizată (CT) permit medicilor să vadă în detaliu structura vaselor de sânge și să identifice eventualele dilatări ale aortei.
Ghidurile medicale recomandă testarea doar în anumite situații, pentru persoanele care prezintă factori de risc. Pe lângă bolile țesutului conjunctiv, aceștia includ și:
- vârsta peste 65 de ani
- sexul masculin
- hipertensiunea arterială
- fumatul
- antecedente familiale de anevrisme aortice
- prezența unei valve aortice bicuspide
„Dacă o persoană cu un test pozitiv prezintă și alte semne caracteristice pentru sindromul Marfan, Ehlers-Danlos sau are un istoric familial de anevrism ori disecție aortică, este esențial să discute cu un medic, care poate recomanda o evaluare completă și o examinare imagistică a aortei”, spune dr. Tarak Rambhatla.
Pe de altă parte, „dacă rezultatul este izolat și persoana este altfel sănătoasă, nu există motive de îngrijorare urgentă - însă merită menționat în cadrul unei vizite medicale de rutină, pentru context”, completează specialistul.
Alte semne ale bolilor de țesut conjunctiv includ hipermobilitatea articulară, luxațiile articulare frecvente și pierderea precoce a dinților.
Citește și: Testul de 3 minute care detectează Alzheimer cu ani înainte să apară simptomele. Cum funcționează
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
Cele 10 simptome ale cancerului de prostată pe care nu ar trebui să le ignori... (P) Cum ajută RMN-ul toracic la depistarea afecțiunilor pulmonare și cardiace...
