În contextul anunțului recent al FDA (Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA) privind eliminarea acestor avertismente pentru terapiile hormonale utilizate la menopauză, am discutat cu dr. Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare în infertilitate, despre ce înseamnă concret această decizie, care sunt beneficiile și riscurile reale ale terapiei de substituție hormonală și cum ar trebui să arate o evaluare responsabilă înainte de a începe tratamentul.
Ce este terapia de substituție hormonală și ce beneficii poate avea
Terapia de substituție hormonală presupune administrarea de estrogen sau estrogen plus progesteron pentru a compensa scăderea accelerată a hormonilor la menopauză.
„Menopauza nu înseamnă doar încetarea menstruațiilor, ci presupune un deficit hormonal major, care poate produce simptome precum bufeuri, transpirații nocturne, tulburări de somn, amețeală, insomnie, stări de anxietate, uscăciune vaginală, durere la contact sexual, infecţii urinare repetate. De asemenea, pe termen lung, deficitul de estrogen accelerează pierderea masei osoase.
Terapia de substituție hormonală acționează pe ambele planuri: reduce intensitatea acestor simptome și contribuie la prevenirea osteoporozei și a unor riscuri asociate.
Forma, doza, momentul de iniţiere şi durata tratamentului variază. Tratamentul poate fi administrat sub formă de pilule, plasturi, gel, spray sau prin aplicare locală (vaginală), fiecare dintre aceste variante având un profil diferit de risc versus beneficiu.
Dacă tratamentul se inițiază în primii 10 ani de la menopauză sau înainte de 60 de ani, putem observa inclusiv beneficii cardiovasculare și o reducere a riscului de fracturi. Terapia locală vaginală are un profil de siguranță excelent și este extrem de utilă pentru uscăciune vaginală, durere la contact sexual sau infecții urinare recurente”, explică medicul.
Riscurile terapiei de substituție hormonală
Inițierea tardivă a terapiei de substituție hormonală poate crește riscul evenimentelor cardiovasculare și trombotice. De aceea evaluarea pre-terapeutică este crucială.
„Riscurile există și ele trebuie explicate clar pacientelor, mai ales dacă terapia este începută la mai mult de 10 ani de la debutul menopauzei sau după 60 de ani. În anumite combinații hormonale poate exista un risc ușor-moderat de cancer de sân, mai ales dacă există antecedente și tipul de cancer este hormono-dependent, deși mortalitatea nu pare să crească la femeile tratate devreme. De asemenea, administrarea orală ar putea favoriza formarea cheagurilor de sânge, mai ales la femeile cu factori de risc precum fumat, obezitate sau hipertensiune.
Este important să se rețină faptul că substituția hormonală nu este un tratament pentru prevenirea infarctului sau pentru demență – rolul ei principal este de ameliorare a simptomelor la menopauză”, atenționează dr. Vythoulkas.
CITEȘTE ȘI: Medicool sezonul 9. Cum anunță corpul menopauza: simptomele perimenopauzei
Ce înseamnă eliminarea avertismentelor de tip „black box” pentru terapia de substituție hormonală
Decizia FDA de a renunța la avertismentele severe privind substituția hormonală este o corecție necesară a unei percepții formate acum peste 20 de ani, în urma publicării studiului realizat sub „umbrela” Women’s Health Initiative (WHI), susțin oficialii americani.
Aceștia au declarat că, deși studiul a avut meritele sale, din păcate a fost interpretat în mod alarmist – exagerându-se potențialul risc de accident vascular, infarct sau cancer de sân –, fără a ține cont de variabile precum vârsta pacientei, tipul de hormoni utilizați sau momentul inițierii terapiei.
Așadar, FDA recunoaște că mesajul trebuie să fie mai nuanțat, dar nu spune că terapia este lipsită de riscuri – avertismentul rămâne, de exemplu, pentru riscul de cancer endometrial, atunci când se administrează estrogen fără progesteron –, ci că riscurile diferă semnificativ în funcție de context.
Practic, FDA revine acum și subliniază ceea ce datele recente au confirmat, respectiv că terapia de substituție hormonală este un tratament sigur și eficient atunci când este inițiat la momentul optim, în combinația potrivită și pentru categoriile adecvate de paciente.
„Riscul de cancer endometrial este o certitudine biologică și se adresează femeilor care încă au uter, deci care nu au suferit o histerectomie. Estrogenul stimulează creșterea mucoasei uterine (endometrul). Dacă această stimulare nu este echilibrată de un alt hormon, poate duce în timp la hiperplazie (îngroșarea endometrului) și, potențial, la cancer endometrial. De aceea, femeile cu uter trebuie să primească întotdeauna terapie combinată (estrogen și progesteron). Progesteronul neutralizează efectul estrogenului asupra endometrului. În cazul femeilor cu histerectomie, deci fără uter, se poate administra terapia singulară cu estrogen”, detaliază medicul ginecolog.
CITEȘTE ȘI: Lucruri mai puțin cunoscute despre menopauză. La ce să te aștepți în această nouă etapă a vieții
Criteriile luate în calcul înainte de inițierea terapiei de substituție hormonală
Decizia de a iniția terapia de substituție hormonală trebuie luată doar la indicația medicului ginecolog și doar în urma unui control amănunțit.
Criteriile clinice de care medicul va ține cont sunt: vârsta pacientei, timpul scurs de la ultima menstruație (ideal sub 10 ani), istoricul medical și familial (cancer, tromboze, boli cardiovasculare, diabet, hipertensiune, afecțiuni hepatice), prezența sau absența uterului, tipul de simptome și severitatea lor, precum și preferințele pacientei.
„Există diferențe majore între o femeie de 51 de ani, cu simptome severe ale menopauzei, care au un impact semnificativ asupra calității vieții, și o femeie de 65 de ani. După trecerea în revistă a criteriilor de eligibilitate, alegem forma optimă de terapie – doar estrogen sau estrogen cu progesteron –, dozele, metoda de administrare și stabilim planul de monitorizare: evaluare cardiovasculară, mamografie regulată, consult ginecologic. Terapia de substituție hormonală nu se prescrie o dată și gata. Periodic trebuie făcute analize, reevaluată și supravegheată situația pacientei”, adaugă dr. Andreas Vythoulkas.
Alternative non-hormonale pentru ameliorarea simptomelor la menopauză
Deși terapia de substituție hormonală este ideală pentru femeile cu simptome moderat-severe la menopauză, există și paciente care prezintă contraindicații absolute, cum sunt, de exemplu, cele care au supraviețuit unui cancer de sân estrogen-dependent sau care au un istoric de tromboze severe. În cazul acestora, sunt disponibile alternative farmacologice și pot fi făcute anumite schimbări în stilul de viață ce pot oferi o ameliorare a simptomatologiei.
„Atunci când terapia hormonală este contraindicată, putem apela la medicație ce acționează asupra neurotransmițătorilor și sistemului nervos central, ce pot reduce frecvența și intensitatea bufeurilor specifice menopauzei. Totodată, există medicație utilizată de regulă în tratamentul epilepsiei și durerii neuropate care poate fi utilă și în cazul gestionării transpirațiilor nocturne ori a tulburărilor de somn asociate menopauzei. Sunt în curs de cercetare și alte clase de medicamente care oferă în acest moment rezultate promițătoare, urmează să vedem în anii următori dacă vor ajunge în arsenalul terapeutic pentru combaterea simptomelor menopauzei”, detaliază dr. Vythoulkas.
Pe lângă medicație, este foarte important și stilul de viață, modul în care alegem să ne hrănim. Este de evitat administrarea suplimentelor și adoptarea unor diete restrictive fără consultarea prealabilă a medicului sau a nutriționistului-dietetician!
Reducerea consumului de cafea, alcool, alimente picante face parte din ansamblul de măsuri ce pot preveni declanșarea bufeurilor la menopauză, iar exercițiile fizice moderate ajută la ameliorarea tulburărilor de dispoziție și la combaterea pierderii masei osoase.
CITEȘTE ȘI: Cum să rămâi însărcinată dacă ești foarte aproape de menopauză
