Puneau broaște vii în lapte ca să nu se strice. Explicația surprinzătoare din spatele vechiului obicei finlandez

Urmărește A1 pe Discover

Păstrarea laptelui proaspăt reprezenta o adevărată provocare înainte de apariția sistemelor moderne de refrigerare. Fiind un aliment perisabil, acesta putea să se acrească rapid, astfel că oamenii foloseau diferite metode pentru a-i prelungi perioada în care putea fi consumat. Una dintre ele pare mai degrabă desprinsă dintr-o poveste decât din viața de zi cu zi: introducerea unei broaște vii în recipientul în care era păstrat laptele.

De ce puneau oamenii broaște vii în lapte

Conform www.springer.com, o lucrare publicată în Journal of Ethnobiology and Ethnomedicine menționează relatări potrivit cărora populații din nordul Rusiei și Finlanda puneau broaște în vasele cu lapte pentru a întârzia acrirea acestuia.

Broasca asociată cu această practică este Rana temporaria, cunoscută drept broasca roșie de munte sau broasca brună europeană, o specie răspândită într-o mare parte a Europei. Obiceiul a atras ulterior atenția oamenilor de știință tocmai pentru că ridica o întrebare interesantă: exista oare ceva la nivelul pielii broaștei care putea influența dezvoltarea microorganismelor?
Răspunsul oferit de cercetări este surprinzător.

Ce au descoperit oamenii de știință în pielea broaștelor

Pielea broaștelor reprezintă una dintre barierele lor naturale împotriva microorganismelor din mediul înconjurător și poate produce substanțe cu proprietăți antimicrobiene. Conform ⁠www.pubmed.ncbi.nlm.nih.gov, cercetătorii au studiat temporin A, o peptidă antimicrobiană izolată din pielea speciei Rana temporaria. Studiile au arătat că aceasta este activă împotriva mai multor bacterii Gram-pozitive. Mai mult, cercetările asupra aceleiași specii au identificat și alte peptide antimicrobiene. De exemplu, o substanță numită ranatuerin 1T, izolată din pielea Rana temporaria, a demonstrat în laborator capacitatea de a inhiba dezvoltarea unor bacterii, printre care Staphylococcus aureus și Escherichia coli.

Conform ⁠www.springer.com, peptidele antimicrobiene secretate de pielea broaștelor pot inhiba dezvoltarea bacteriilor și a fungilor. Autorii lucrării fac chiar legătura între aceste proprietăți și vechea tradiție din Finlanda și nordul Rusiei de a pune broaște în lapte.

Vechea tradiție a ajuns să fie studiată de cercetători

Povestea a devenit atât de cunoscută încât a fost relatată și de publicații de popularizare a științei. Conform ⁠www.discovermagazine.com, înainte de refrigerarea modernă existau relatări despre oameni din Rusia și Finlanda care introduceau broaște vii în lapte pentru a-l păstra proaspăt mai mult timp. Cercetările ulterioare asupra secrețiilor pielii acestor amfibieni au identificat numeroși compuși cu proprietăți antimicrobiene.

Asta nu înseamnă însă că oamenii care foloseau metoda cunoșteau explicația biologică. Cel mai probabil, practica s-a transmis pornind de la observații făcute de-a lungul generațiilor. Știința modernă a oferit mult mai târziu o posibilă explicație pentru motivul pentru care obiceiul ar fi putut avea un anumit efect.

Broaștele nu reprezintă o alternativă la frigider

Oricât de fascinantă ar fi povestea, vechiul obicei nu trebuie confundat cu o metodă modernă și sigură de conservare a alimentelor. Cercetările demonstrează proprietățile antimicrobiene ale anumitor substanțe produse de pielea broaștelor, nu faptul că introducerea unui animal viu în lapte reprezintă o metodă sigură de conservare. Prin urmare, experimentul nu ar trebui reprodus acasă. Refrigerarea și respectarea normelor moderne de igienă alimentară rămân metodele adecvate pentru păstrarea laptelui.