Urmărește A1 pe DiscoverNorvegienii au chiar și un concept care îi ajută să privească altfel această perioadă a anului: „kos”. În loc să se lupte permanent cu frigul și întunericul, încearcă să transforme lunile de iarnă într-o perioadă asociată cu confortul, timpul petrecut alături de cei dragi și activitățile în aer liber.
Cum trec norvegienii peste lunile cu foarte puțină lumină
Iarna arată cu totul diferit în nordul Norvegiei față de ceea ce cunoaștem noi. Dincolo de Cercul Polar, există regiuni în care, pentru o perioadă, soarele nu mai urcă deloc deasupra orizontului. Fenomenul este cunoscut drept „noaptea polară” sau „mørketid”. Asta nu înseamnă însă că luni întregi este beznă permanentă. Conform www.visitnorway.com, în zilele senine pot exista câteva ore de lumină difuză în jurul prânzului, iar zăpada reflectă lumina. Durata nopții polare diferă considerabil de la o zonă la alta. În Tromsø, de exemplu, perioada în care soarele rămâne sub orizont este de la sfârșitul lunii noiembrie până spre jumătatea lunii ianuarie. În Svalbard fenomenul durează mult mai mult. Pentru locuitorii din nord, viața nu se oprește odată cu dispariția soarelui. Oamenii continuă să iasă, să se întâlnească și să facă sport, inclusiv schi, iar multe trasee sunt iluminate tocmai pentru ca activitățile în aer liber să poată continua și în sezonul întunecat.
„Kos”, obiceiul norvegian care schimbă felul în care este privită iarna
Unul dintre cuvintele asociate puternic cu iarna norvegiană este „kos”. Nu are o traducere perfectă într-un singur cuvânt în limba română, dar se referă la acea stare de confort și de bine pe care o creezi în jurul tău. Conform www.visitnorway.com, „kos” poate însemna lucruri extrem de simple: timp petrecut alături de familie și prieteni, mâncare bună, o pătură călduroasă sau lumină ambientală. Iarna este considerată chiar perioada ideală pentru această atmosferă, în care lumânările, focul din șemineu și sauna își găsesc firesc locul. Ideea nu este, așadar, să te prefaci că afară nu este frig sau întuneric, ci să schimbi mediul pe care îl poți controla și felul în care îți petreci timpul. În același timp, nordicii nu se închid neapărat în casă până la primăvară. Ieșirile în natură și sporturile de iarnă rămân o parte importantă a sezonului. Schiul are un loc aparte în cultura norvegiană, iar iarna oamenii de toate vârstele merg pe pârtii, prin păduri sau pe traseele de schi fond, potrivit aceleiași surse.
Modul în care privești iarna ar putea conta mai mult decât crezi
Interesant este că există și cercetări despre relația dintre felul în care oamenii privesc iarna și starea lor de bine. Psihologul Kari Leibowitz a studiat acest fenomen în Norvegia, inclusiv în Tromsø, oraș aflat la nord de Cercul Polar. Împreună cu profesorul Joar Vittersø, de la Universitatea din Tromsø, a analizat atitudinea oamenilor față de sezonul rece. Într-un studiu realizat pe 238 de persoane din sudul și nordul Norvegiei, dar și din Svalbard, cercetătorii au găsit o asociere între o atitudine pozitivă față de iarnă și indicatori mai buni ai stării de bine, printre care satisfacția față de viață și emoțiile pozitive, conform www.internationaljournalofwellbeing.org. Studiul arată o corelație, nu dovedește că simpla schimbare a perspectivei este cauza unei stări psihice mai bune. Cu alte cuvinte, în loc ca iarna să fie văzută exclusiv drept câteva luni care trebuie „suportate” până apare din nou soarele, poate deveni un anotimp cu propriile ritualuri și activități.
De ce ne poate afecta lipsa luminii
Există însă și o explicație medicală pentru faptul că unele persoane simt o schimbare a stării odată cu venirea sezonului rece. Conform www.nimh.nih.gov, Institutul Național de Sănătate Mintală din SUA, unele persoane trec prin perioade în care se simt mai triste sau au mai puțină energie atunci când zilele se scurtează. În cazurile mai serioase poate fi vorba despre tulburarea afectivă sezonieră (SAD), o formă de depresie care apare într-un tipar sezonier. Specialiștii studiază în continuare cauzele exacte, însă lumina solară este legată de mecanisme care influențează ritmul somn-veghe și substanțe implicate în reglarea dispoziției, printre care serotonina și melatonina. Tot NIMH precizează că tulburarea afectivă sezonieră este mai frecventă la persoanele care locuiesc mai departe de Ecuator, acolo unde zilele de iarnă sunt mai scurte.
Ce putem „împrumuta” de la scandinavi
Nu trebuie să trăiești în nordul Norvegiei pentru a adapta câteva dintre obiceiurile lor. Ideea de bază este surprinzător de simplă: dacă nu poți schimba anotimpul, poți schimba felul în care îți organizezi zilele în timpul lui. Mai mult timp petrecut afară atunci când există lumină naturală, întâlnirile cu familia sau prietenii, mișcarea, activitățile care îți fac plăcere și crearea unei atmosfere confortabile acasă pot face parte din rutina sezonului rece. NIMH recomandă, pentru persoanele care au doar manifestări ușoare și de scurtă durată ale așa-numitului „winter blues”, activități plăcute, ieșirea la lumină naturală și timpul petrecut cu familia și prietenii. Există însă o diferență importantă între o stare mai proastă provocată de venirea iernii și depresia sezonieră. Dacă schimbările de dispoziție sunt puternice, persistă sau afectează viața de zi cu zi, recomandarea specialiștilor este consultarea unui medic, nu simpla încercare a unor ritualuri nordice.
