Poți avea 15 ani de vechime și totuși să nu te poți pensiona. Diferența pe care mulți români nu o cunosc

Urmărește A1 pe Discover

Mulți români cred că atingerea pragului de 15 ani de vechime este suficientă pentru a obține pensia pentru limită de vârstă. În realitate, legislația stabilește condiții clare atât în ceea ce privește vârsta de pensionare, cât și perioada de cotizare contributivă.

În plus, anii de facultate, serviciul militar sau concediul pentru creșterea copilului pot fi tratați diferit în calculul pensiei. Iată ce trebuie să știe persoanele care se apropie de vârsta pensionării și cum pot verifica dacă îndeplinesc condițiile prevăzute de lege.

De ce 15 ani de vechime nu înseamnă automat dreptul la pensie

Conform www.cnpp.ro și www.legislatie.just.ro, art. 47 din Legea nr. 360/2023, privind sistemul public de pensii, acordarea pensiei pentru limită de vârstă presupune îndeplinirea simultană a două cerințe: atingerea vârstei standard de pensionare și realizarea stagiului minim de cotizare contributiv.

Stagiul minim este de 15 ani atât în cazul femeilor, cât și al bărbaților. Totuși, existența acestei perioade de cotizare nu permite ieșirea la pensie la orice vârstă.

În ceea ce privește vârsta standard de pensionare, legea prevede pragul de 65 de ani pentru ambele categorii. Pentru femei, atingerea acestei vârste se realizează gradual, potrivit calendarului de eșalonare prevăzut în anexa nr. 5 a actului normativ.

Este importantă și diferența dintre stagiul minim și cel complet de cotizare contributiv. Primul este de 15 ani, în timp ce stagiul complet este de 35 de ani, cu respectarea etapelor de aplicare prevăzute de lege, conform articolului 3 din Legea nr. 360/2023.

Un alt aspect esențial este diferența dintre stagiul total de cotizare și cel contributiv. În sens larg, stagiul de cotizare poate include perioade pentru care s-au plătit contribuții, perioade asimilate și anumite perioade necontributive recunoscute de legislație. Stagiul contributiv se referă, în esență, la intervalele pentru care au fost datorate contribuții de asigurări sociale în sistemul public de pensii, în condițiile legii.

Perioadele asimilate sunt intervale în care nu au fost plătite contribuții, dar care pot fi recunoscute la stabilirea drepturilor de pensie. Cu toate acestea, ele nu pot fi folosite în mod automat pentru îndeplinirea pragului minim de 15 ani contributivi.

Prin urmare, o persoană care adună 15 ani din muncă și perioade asimilate nu îndeplinește neapărat condiția minimă pentru pensia pentru limită de vârstă.

Ce se întâmplă dacă ai lucrat 12 ani și ai făcut patru ani de facultate

Un exemplu concret poate clarifica diferența dintre anii recunoscuți în sistemul de pensii și perioada minimă de cotizare contributivă.

Să presupunem că o persoană a lucrat timp de 12 ani, perioadă în care a realizat stagiu contributiv, și a urmat apoi patru ani de facultate la zi, pe care i-a absolvit cu diplomă. Dacă nu există și alte perioade eligibile, aceasta ar putea considera că a acumulat 16 ani care contează la pensie.

Totuși, situația nu este atât de simplă. Cei patru ani de studii universitare pot fi recunoscuți drept perioadă asimilată, dacă sunt respectate condițiile legale, însă nu se adaugă automat la cei 12 ani pentru a completa stagiul minim de 15 ani contributivi, ne spune art. 14 din Legea nr. 360/2023.

Astfel, chiar dacă persoana a ajuns la vârsta standard de pensionare, cei 12 ani de cotizare contributivă nu sunt suficienți, în lipsa altor perioade care pot fi valorificate potrivit regulilor aplicabile, pentru îndeplinirea condiției minime, potrivit www.cnpp.ro.

Anii de facultate pot influența stabilirea și calculul pensiei, dar trebuie făcută distincția între recunoașterea studiilor ca perioadă asimilată și îndeplinirea stagiului minim contributiv.

Legislația permite luarea în considerare a anumitor perioade de studii universitare urmate la zi sau cu frecvență, cu condiția absolvirii cu diplomă. În funcție de situație, pot fi avute în vedere studiile de licență, masterat sau doctorat. Pentru studiile de același nivel există reguli privind valorificarea unei singure perioade, iar intervalele care se suprapun cu perioade de cotizare realizate prin muncă nu se valorifică separat ca perioade asimilate.

Un regim asemănător de recunoaștere ca perioadă asimilată se aplică și serviciului militar, în condițiile legii. Cu toate acestea, anii petrecuți în armată nu sunt automat echivalenți cu anii de stagiu contributiv necesari pentru deschiderea dreptului la pensia pentru limită de vârstă.

De aceea, persoanele care au urmat facultatea sau au efectuat serviciul militar trebuie să verifice în ce categorie se încadrează perioadele respective și în ce mod pot fi valorificate în cazul lor.

Ce perioade sunt recunoscute la pensie și care este excepția pentru părinți

Nu toate perioadele în care o persoană nu a lucrat efectiv sunt tratate în același mod de legislația pensiilor. Studiile universitare și serviciul militar pot fi recunoscute ca perioade asimilate, în condițiile legii, însă există și situații pentru care sunt prevăzute reguli distincte.

Un exemplu important este concediul pentru creșterea copilului. Potrivit precizărilor Casei Naționale de Pensii Publice, perioada acestui concediu, începând cu 1 ianuarie 2006, beneficiază de un regim special.

În condițiile prevăzute de lege, intervalul respectiv este luat în considerare la stabilirea stagiului minim de cotizare contributiv și a stagiului complet de cotizare contributiv. Regula privește concediul pentru creșterea copilului până la vârstele stabilite de legislație, inclusiv anumite situații speciale în cazul copiilor cu handicap.

Acest aspect poate face diferența între situația unei persoane care a beneficiat de concediu pentru creșterea copilului după data menționată și cea a unei persoane care are perioade asimilate rezultate exclusiv din studiile universitare.

Prin urmare, nu toate perioadele asimilate trebuie tratate identic atunci când se verifică îndeplinirea condițiilor pentru pensionare. Contează tipul perioadei, intervalul în care a fost realizată și regulile legale aplicabile, conform www.cnpp.ro, „Precizări referitoare la perioadele asimilate și perioadele necontributive”, și www.legislatie.just.ro, art. 47 alin. (4).

O altă situație care trebuie analizată separat este cea a persoanelor care au lucrat în străinătate. În funcție de țările în care au fost asigurate și de regulile europene sau de acordurile internaționale aplicabile, perioadele de asigurare din alte state pot fi totalizate pentru stabilirea dreptului la pensie.

De exemplu, o persoană care a realizat 12 ani de cotizare în România și a fost asigurată ulterior într-un alt stat poate avea dreptul la pensie în condiții diferite față de cineva care a acumulat doar 12 ani contributivi în total.

Totuși, totalizarea perioadelor nu înseamnă că toate statele vor plăti aceeași pensie sau că anii lucrați în străinătate sunt considerați automat ani lucrați în România. Drepturile se stabilesc în funcție de legislația aplicabilă și de situația individuală, potrivit art. 16 din Legea nr. 360/2023.

Cum afli câți ani de cotizare ai și dacă te poți pensiona

Pentru a afla dacă îndeplinesc condițiile necesare pensionării, persoanele interesate pot solicita verificarea stagiului de cotizare prin intermediul Casei Naționale de Pensii Publice sau al casei teritoriale de pensii de care aparțin.

Legislația permite confirmarea perioadelor de cotizare prin adeverință sau în format electronic. Este important ca verificarea să nu se limiteze la numărul total de ani recunoscuți, ci să evidențieze separat stagiul contributiv, perioadele asimilate și eventualele perioade necontributive.

În cazul în care lipsesc anumite intervale din evidențe sau există situații speciale, pot fi solicitate documente justificative pentru clarificarea situației. De aceea, este recomandat ca persoanele care se apropie de vârsta pensionării să își verifice din timp istoricul de cotizare.

Dacă ai acumulat 15 ani de stagiu contributiv, dar nu ai atins vârsta standard de pensionare, nu poți obține automat pensia pentru limită de vârstă doar în baza perioadei de cotizare. Există situații în care vârsta standard poate fi redusă, însă acestea presupun îndeplinirea unor condiții suplimentare prevăzute de lege.

Nici pensia anticipată nu se acordă automat după realizarea celor 15 ani de cotizare, aceasta având propriile condiții de eligibilitate.

În final, stabilirea dreptului efectiv la pensie depinde de îndeplinirea cumulativă a cerințelor legale și de analiza documentelor fiecărei persoane, spune articolul 43 din Legea nr. 360/2023. Pentru confirmarea situației individuale, casa teritorială de pensii este instituția competentă.

Citește și: Schimbare importantă pentru angajați. Cum îți verifici vechimea în muncă fără să mergi la instituții