Potrivit statisticilor realizate până în prezent de către specialiştii Administraţiei Naţionale „Apele Române”, peste 60% din inundaţiile care se produc, în prezent, în România, sunt provocate de scurgeri importante de pe versanţi, torenţi şi pâraie. „Este vorba despre inundaţii de tip flash-flood (inundaţii abundente care se înregistrează într-un timp foarte scurt, pe un areal restrâns) şi care au o frecvenţă tot mai mare în ultimii ani, inclusiv pe cursurile mari de apă”, a declarat ERVIN MOLNAR, director general al A.N. „Apele Române”.
”Având în vedere evenimentele hidrologice petrecute în ultimele săptămâni, Ervin Molnar, directorul general al Administraţiei Naţionale „Apele Române”, a iniţiat, în premieră, o întâlnire dintre reprezentanţii Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, reprezentanţii Ministerului Fondurilor Europene şi cei ai ONG-urilor, respectiv cei ai World Wide Fund for Nature (WWF România). În urma inundaţiilor petrecute în bazinul hidrografic Jiu, specialiştii Apelor Române au propus, în cadrul întâlnirii, măsuri suplimentare de apărare a populaţiei riverane care trăieşte de-a lungul Jiului de Vest, pe tronsonul cuprins între localităţile Câmpul lui Neag şi confluenţa râului Jiul de Vest cu râul Jiul de Est. Mai exact, este vorba despre apărarea localităţilor: Valea de Brazi, Uricani, Lupeni, Jiu-Paroseni, Vulcan, Iscroni”, a transmis, miercuri, ANAR, într-un comunicat de presă.
Sursa citată a precizat că, în urma discuţiilor dintre ANAR şi WWF, specialiştii Apelor Române vor completa măsurile structurale, de consolidare a apărărilor de mal pentru zonele locuite, cu măsuri de renaturare şi de reactivare a unui braţ vechi al Jiului din cadrul proiectului intitulat „Amenajarea complexă a râurilor Jiul de Vest şi Jiul de Est în vederea apărării împotriva inundaţiilor a localităţilor riverane - obiectul I: Punerea în siguranţă a barajului Valea de Peşti, judeţul Hunedoara”, proiect care este propus spre finanţare europeană prin AXA 5- POIM.
Specialiştii Apelor Române au prezentat reprezentanţilor WWF şi celor ministeriali şi alte proiecte de anvergură, cum ar fi „Creşterea capacităţii de atenuare a Acumulării Călineşti şi de tranzitare a debitelor de viitură până la frontiera cu Republica Ungară, judeţul Satu Mare” de la nivelul bazinului hdirografic Someş-Tisa. Acest proiect presupune, pe de o parte punerea în siguranţă a barajului, iar, pe de altă parte, îşi propune măsuri prietenoase cu mediul, cum ar fi îndepărtarea digurilor de mal, prin aplicarea principiului european „mai mult spaţiu pentru râuri”, în care râurile trebuie lăsate să curgă neîncorsetate. Un alt exemplu, respectiv proiectul „Reconectarea şi restaurarea luncii inundabile, remeandrarea cursului de apă Jijia”, de la nivelul bazinului hidrografic Prut-Bârlad, este un proiect care integrează măsuri 100% prietenoase cu mediul.
Măsurile incluse în cadrul portofoliului de proiecte propuse spre finanţare vizează înainte de toate reducerea riscului la inundaţii şi protecţia populaţiei, astfel încât oamenii să ajungă la un nivel acceptabil al riscului la inundaţii, având în vedere că „nu există risc zero la inundaţii”, a mai declarat Ervin Molnar.
Sursa : news.ro
Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale pune la dispoziţie peste 43,7 de milioane de euro pentru proiecte de inve... Planul de relansare a economiei - Investiţii în sport: 12 complexuri sportive, opt bazine olimpice, 250 de săli de sport...
