Creşterea economică din Europa şi Asia Centrală încetineşte, creşterea regională fiind estimată la 1,8% pentru 2019, conform celei mai recente prognoze economice a Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală (EAC), care arată că această estimare este cea mai pesimistă din ultimii patru ani.
"Această estimare, cea mai pesimistă din ultimii patru ani, reflectă încetinirea creşterii atât în Federaţia Rusă, cât şi în Turcia, cele mai mari economii din regiune. Raportul constată, de asemenea, o creştere robustă în alte părţi ale regiunii, inclusiv în ţările din Europa Centrală, Asia Centrală şi Caucazul de Sud", a informat Banca Mondială.
Încetinirea creşterii din regiune este simultană cu o tendinţă descendentă globală şi subliniază nevoia de a stimula creşterea productivităţii şi de a spori investiţiile - care au scăzut în ultimul deceniu.
În Europa şi Asia Centrală (EAC), înrăutăţirea tendinţelor demografice, inclusiv reducerea populaţiei în vârsta de muncă, se adaugă la aceste provocări, arată prognoza.
”Migraţia poate să contribuie la prosperitatea din regiune. Migranţii tind, în mod disproporţionat, să provină din cadrul populaţiei active şi, de aceea, pot să reducă presiunile demografice prin mărirea dimensiunii forţei de muncă, creşterea productivităţii şi accelerarea creşterii economice”, a spus Asli Demirguc - Kunt, economistul - şef al Băncii Mondiale pentru regiunea Europa şi Asia Centrală.
Ponderea imigranţilor din Europa a crescut rapid în ultimele patru decenii, unul din trei imigranţi din întreaga lume îndreptându-se spre Europa.
Migraţia intra-regională este, de asemenea, ridicată în Europa şi Asia Centrală, 80% dintre emigranţi alegând să se mute în alte ţări din regiune. Cu toate acestea, opoziţia la migraţie este de multe ori puternică, deoarece beneficiile tind să fie pe termen lung, în timp ce costurile - inclusiv deplasarea şi şomajul - sunt imediate şi concentrate pentru anumite grupuri, precizează Banca Mondială.
"Factorii de decizie trebuie să ajute aceste grupuri prin implementarea de programe de reconversie profesională a acestora şi ajustarea sistemelor de învăţământ pentru tineret, astfel încât să nu mai concureze cu imigranţii cu calificare redusă. Componentele unor astfel de eforturi ar putea să includă prestaţii sociale temporare şi ajutoare de şomaj", potrivit raportului.
De asemenea, migraţia dă naştere unor preocupări legate de „exodul creierelor”, al mâinii de lucru calificate din ţările de origine, deoarece persoanele cu un nivel superior de educaţie tind să emigreze mai des în cadrul regiunii.
Persoanele absolvente de învăţământ superior reprezintă 55% din populaţia totală a emigranţilor din Bosnia şi Herţegovina, peste 40% din emigranţii din Armenia şi Letonia şi aproape 40% din populaţiile de emigranţi din Albania, Moldova, Macedonia de Nord, Republica Kârgâzstan, Kazahstan, România şi Tadjikistan. Astfel de tipare permanente reprezintă mai degrabă un simptom şi nu o cauză a problemei de bază, potrivit Băncii Mondiale.
"Întărirea guvernanţei şi consolidarea instituţiilor din ţările de origine sunt politici pe termen lung care pot să abordeze cauzele de bază ale emigraţiei permanente. Politicile care vizează păstrarea forţei de lucru calificate includ promovarea sectorului privat şi stimularea creării de locuri de muncă, investiţiile în învăţământul superior şi creşterea oportunităţilor pentru femei în economie. O mai mare conectivitate este, de asemenea, un aspect important al creşterii implicării diasporei, deoarece este mai probabil ca emigranţii care rămân conectaţi cu ţara mamă să investească şi să se întoarcă", mai arată documentul citat.
Raportul indică faptul că este mai probabil ca mărirea stimulentelor pentru a rămâne în ţara de origine să descurajeze migraţia externă comparativ cu politicile care limitează beneficiile din străinătate.
Sursa : news.ro
ANRE a modificat licenţa Complexului Energetic Oltenia, unul din cei mai mari producători de energie din ţară... Deficitul comercial al României a crescut cu 20,8% în primele opt luni, la 10,85 miliarde de euro...
