Urmărește A1 pe Discover„Blestemul mumiei” e un mit vechi, interpretat de mulți drept un ghinion care urmărește persoanele care deranjează mormintele.
Dar, potrivit experților, există un risc real pentru cei care interacționează cu aceste mumii, scrie Daily Mail.
Comerțul global în creștere cu părți ale corpurilor mumificate ar putea elibera în lume spori fungici străvechi, avertizează experții.
Experții spun că achiziționarea și vânzarea unor mâini, picioare și capete vechi de sute de ani ar putea declanșa un „adevărat blestem al mumiei”.
„Adevăratul blestem al mumiei” care poate afecta sănătatea oamenilor
Aceștia au dezvăluit că există riscuri îngrijorătoare asociate microorganismelor aflate în stare latentă și substanțelor toxice folosite pentru conservarea morților în urmă cu sute sau mii de ani.
Sporii fungici aflați în stare latentă pot deveni aeropurtați atunci când sunt mutați sau deranjați, reprezentând un risc pentru sănătatea oamenilor, au avertizat experții.
Unii ar putea provoca chiar intoxicații severe, leziuni cerebrale, cancer, probleme hepatice și renale, leziuni cutanate și iritații pulmonare.
„Atunci când rămășițele mumificate sunt transportate fără controale sau documentație corespunzătoare, persoanele vii sunt expuse unor diverse riscuri,” au scris cercetătorii în International Journal of Cultural Property.
„Printre acestea se numără posibilitatea existenței unor substanțe toxice utilizate în trecut pentru conservarea morților, precum și modificările ulterioare ale corpului și ale obiectelor personale asociate acestuia, cauzate de dezvoltarea microorganismelor,” continuă studiul.
Ideea unei „blestem al mumiei” a apărut pentru prima dată după deschiderea mormântului lui Tutankhamon în 1922. Se crede că inhalarea sporilor din criptă ar fi putut contribui la moartea lui Lord Carnarvon, principalul finanțator al proiectului.
Pentru studiu, echipa a analizat 128 de mesaje de pe platformele Meta, site-uri de comerț electronic, magazine online și case de licitații și a identificat numeroase cazuri în care rămășițe mumificate erau puse în vânzare.
În unele cazuri, acestea erau expuse în aer liber, în sufragerii și în locuințe fără nicio dovadă că temperatura era controlată. Vânzătorii nu ofereau instrucțiuni privind siguranța și foloseau adesea serviciile poștale obișnuite pentru a transporta fragmentele către cumpărători.
„Părțile izolate ale corpului, precum mâinile și picioarele, au fost identificate cel mai frecvent, urmate de capete mumificate întregi,” susțin cercetătorii.
Citește și: Adevărul despre prințesele egiptene care pot rescrie istoria. Ce au găsit experții în mormintele lor
„Peste jumătate din eșantion, 51.6%, era format din capete aflate în diferite stadii de conservare, inclusiv capete mumificate întregi sau parțiale, cranii sau cutii craniene cu țesut moale și/sau păr, precum și tsantsas, așa-numitele capete micșorate produse de populația Shuar din nordul Peru și estul Ecuadorului,” susțin experții.
Cercetătorii au avertizat că 13 dintre imagini prezentau rămășițe cu „semne vizibile de colonizare fungică suspectă”. Ceea ce indică unele „condiții de depozitare necorespunzătoare și instabile”.
Dintre acestea, 6 prezentau „o biodeteriorare extinsă, reprezentând un potențial risc pentru persoanele care manipulează rămășițele”.
„Majoritatea bacteriilor, fungilor și drojdiilor supraviețuiesc, recolonizează și se multiplică folosind materialul organic disponibil în corp, în special atunci când rămășițele au fost manipulate și supuse unor condiții de depozitare suboptime,” avertizează studiul. „Acestea pot genera riscuri biologice suplimentare pentru persoanele vii.”
Rămășițele mumificate reprezintă un risc pentru oameni
Procesul de mumificare implică o serie de proceduri chimice și fizice menite să întârzie descompunerea. Pentru conservarea țesuturilor sunt aplicate, în timp, diverse materiale și substanțe toxice, inclusiv metale grele precum arsenicul, mercurul și plumbul.
În muzee, rămășițele mumificate sunt adesea expuse în vitrine din sticlă cu temperatură și umiditate controlate, care contribuie la protejarea atât a rămășițelor, cât și a persoanelor care le privesc.
Citește și: Oraș bizantin pierdut descoperit sub deșertul din Egipt. Cum a rămas ascuns timp de 1600 de ani
În cazul colecționarilor privați, însă, astfel de măsuri nu sunt de obicei luate. Sporii aflați în stare latentă pot deveni cu ușurință aeropurtați atunci când rămășițele sunt mișcate sau deranjate.
„Arătăm că rămășițele mumificate vândute online prezintă semne de biodeteriorare, însă vânzătorii nu oferă instrucțiuni privind siguranța, ceea ce sugerează o conștientizare limitată a pericolelor sau ignorarea deliberată a acestora,” au continuat cercetătorii. „Până când vor fi implementate măsuri mai eficiente, publicul ar trebui să rămână vigilent și să raporteze vânzarea rămășițelor mumificate autorităților competente și organismelor profesionale.”
Inhalarea sporilor de Aspergillus a fost considerată cauza morții a 10 dintre cei 12 oameni de știință specializați în conservare care au deschis, în anii 1970, mormântul regelui Cazimir al IV-lea al Cracoviei, în Polonia de astăzi, notează studiul.
Se crede că o formă severă de aspergiloză ar fi putut contribui la moartea lui Lord Carnarvon, posibil în urma inhalării sporilor de Aspergillus din mormântul lui Tutankhamon.
„Peștii zombie” care îngrijorează experții. Ce se întâmplă în adâncuri le-a atras atenția...
