1320
„Moartea Neagră” a fost una din cele mai violente pandemii din istoria lumii, cauzată de o bacterie numită ”Yersinia pestis”. Specialiștii estimează că între 1347 (data intrării în Europa) și 1369, în Eurasia ar fi murit între 25 și 200.000.000 de oameni. Se consideră că pandemia a pornit la drum în 1320, în Mongolia, trecând de la șoareci. În Europa, ”Moartea Neagră” a avut efecte dezastruoase, estimându-se că atunci a dispărut între 30 și 60 la sută din populația ”Bătrânului Continent”. A ajuns din Asia la bordul a 12 corăbii venite prin Marea Neagră.
Pentru că pesta nu s-a stins, practic, niciodată (în 1665 avea să facă 100.000 de victime) se aproximează că numărul total a decedaților ar trece de 200.000.000.
1420
Când se credea că ”Moartea Neagră” este eradicată, ea reapare, în 1420, în Cipru, dar și la Florența. De asemenea, cronicile vorbesc despre ”pestă” la Constantinopole. Pandemia este confirmată și în timpul faimosului asediu al orașului, cucerit în 1453.
1520
Istoria ne învață că marele Imperiu Aztec a căzut în 1521, asediat fiind de conchistadorul spaniol Hernan Cortes, care-l supune, finalmente, pe 18 august. În acel moment, însă, faimosul imperiu era decimat de variola ivită cu un an înainte, care făcuse ravagii printre supușii lui Montezuma al II-lea. Conform datelor istorice, variola - necunoscută în Mexic și în Americi până la invazia ibericilor - a fost adusă de către un scalv african, pe nume Francisco Equia. Din mai până în septembrie 1520, variola s-a extins imediat de la Teapeaca la Tlaxcala. La finele lui 1520 lovise, deja, cu putere, Tenochtitlanul. Se estimează că până la jumătatea populației a pierit, atunci, în Mexicul central de astăzi. Epidemia de variolă din 1520 - 1521 nu avea să fie singulară. Din contră, mexicanii erau loviți de pandemii asemănătoare între 1790 - 1791, 1794 ori 1828.
1620
”Moartea neagră”, ciuma, lovește de această dată nordul Africii. Algerul este lovit de pestă între 1620 și 1621, în epidemie pierzându-și viața între 30.000 și 50.000 de suflete. Nu va fi eradicată total. Va lovi, din nou, în 1654 - 1657, 1665, 1691, 1740 - 1742 etc.
1720
Cunoscută drept ”Marea ciumă din Marsilia”, epidemia pornită la drum în 1720 rămâne una dintre cele mai grave din istoria Europei. Pe 25 mai un vas ce aducea bumbac intră în port. Materialul e infestat cu bacteria purtătoare de ciumă. Imediat se iau măsuri, dar zonele limitrofe și centrul istoric sunt cele mai afectate. Din 90.000 de locuitori ai orașului, 40.000 decedează. La fel și în regiune: din 400.000 de suflete, cad victime 120.000. Se instituie un sistem de carantină nemaivăzut până atunci: navele stau în port, izolate, 18 zile, marinarii așteaptă în locuri special amenajate între 50 și 60 de zile pentru a vedea dacă sunt infestați sau nu. Deși pare greu de crezut, orașul are o putere imensă de refacere. În 1765 ajunsese, deja, la nivelul economic atins înainte de 1720!!!
Portul Marsilia în 1720
Portul Marsilia în 1720
1820
Deși se crede că indienii care participau la festivalurile de pe râul Gange ar fi avut holeră încă din 1817, primul caz concret se înregistrează în Siam, în martie 1820. De aici, se ajunge la Bangkok și Manila (mai 1820), apoi în primăvara lui 1821 în Java, Oman și China. 1822 în Japonia, Bagdad, Siria și Transcaucaz. Se crede că mișcările trupelor din imensul imperiu colonial britanic au dus la răspândirea rapidă a epidemiei, existând decese în Zanzibar ori Maurițius. Numărul total al victimelor rămâne necunoscut, dar se aproximează la 100.000. Numai în Bangkok au fost 30.000 de victime, iar în Semarang, Java, 1.225 de oameni au decedat numai în primele zile ale lui aprilie 1821.
1920
Primele cazuri de ”gripă spaniolă” au fost semnalate pe 11 martie 1918, la Fort Riley, Kansas, SUA, la militarii ce participaseră la luptele Primului Război Mondial. Boala s-a extins, în toată lumea, cu o rapiditate uluitoare. Se vorbește despre 50 de milioane de victime, în contextul în care prima mare conflagrație a omenirii a ucis între 16 și 40.000.000. Marele general Eremia Grigorescu este una dintre personalitățile omorâte de ”gripa spaniolă”.
Gripa cu 50.000.000 de morți. Fiecare al 40-lea om de pe Pământ a decedat!
Pentru că în 1918 nu exista Organizația Mondială a Sănătății, este greu de precizat, cu exactitate, numărul victimelor. Dacă ne raportăm la întreaga populație a Mapamondului din 1920 (undeva la două miliarde), înseamnă că fiecare al 40-lea om a decedat din cauza gripei spaniole!
